De ce ne-a pasat FMI?
     Există o parte plină a paharului în ceea ce priveşte dorinţa de integrare a României în structurile euro-atlantice? Fără îndoială că o asemenea parte există, cu precizarea că "se face totul" pentru răsturnarea paharului pe faţa de masă albă şi scrobită în vederea mesei festive. Cel mai bun exemplu este recenta reuniune BERD găzduită la Bucureşti, care ar fi trebuit să le arate investitorilor străini că oportunităţile oferite de ţara noastră în acest moment sunt dintre cele mai interesante. Decizia FMI de a amâna discutarea acordului stand-by, programată iniţial pentru data de 24 mai, a picat însă foarte prost, smulgând brutal Guvernul Nătase din euforia reuniunii. Şi asta pentru că o asemenea notă proastă dată de FMI atârnă mai greu, în special pentru investitorii de pe pieţele financiare, decât vorbele frumoase spuse într-o reuniune, chiar dacă la ea participă VIP-uri ale economiei mondiale. De altfel, inconvenientul momentului ales de FMI pentru a ne da vestea amânării discuţiilor privind acordul a fost sesizat şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a declarat că impactul acestei decizii "va fi unul de imagine publică".
     Confirmarea acestei premoniţii a venit chiar mai devreme decât ne aşteptam prin intermediul unui articol din "Financial Times", preluat de "Cotidianul" din 21 mai. Astfel, potrivit articolului cu pricina, FMI, BERD, BEI şi Banca Mondială au decis amânarea unor împrumuturi de peste 700 de milioane de dolari destinate României din cauza suspiciunilor legate de modul în care vor fi cheltuiţi aceşti bani, dar mai ales din cauza certurilor politice izbucnite între PSD şi PD pe tema unor împrumuturi internaţionale pentru Primăria Generală a Capitalei. Încăpăţânarea consilierilor PSD de a nu vota contractarea acestor împrumuturi, idee susţinută de liderul PD, Traian Băsescu, care a declarat că reprezentanţii PSD în Consiliul Local sunt manevraţi de conducerea partidului de guvernământ, au atras astfel atenţia cercurilor financiare internaţionale şi au dus totodată la sistarea acestor împrumuturi. Astfel, numai Capitala poate pierde un împrumut de peste 300 milioane de dolari, miza fiind, în opinia analiştilor de la FT, controlul asupra acestei sume, control dorit atât de PD, cât şi de PSD.
     În viziunea FT, un alt motiv destul de serios care a stat la baza deciziilor de amânare a împrumuturilor FMI şi BM este îngrijorarea acestora cu privire la modul în care se derulează procesul de privatizare în România. Exemplul în acest sens este privatizarea combinatului ALRO din Slatina, proces în care statul român a fost acuzat de lipsă de transparenţă, el vânzând firmei "Marco International" una dintre puţinele întreprinderi româneşti de stat profitabile, în condiţii ştiute numai de către Autoritatea de Privatizare şi de cei care au cumpărat. De altfel, în cercurile de afaceri internaţionale se vorbeşte despre legăturile strânse dintre persoane din conducerea "Marco International", ca Alexander Krasner sau Alan Kestenbaum, şi controversatul om de afaceri Marc Rich, retras acum în Elveţia, existând temerea că vor fi folosite legăturile acestuia cu mafia rusească. În 1983, anul în care Marc Rich şi Alan Kestenbaum fondau "Marco International", primul era acuzat de guvernul SUA că a prejudiciat statul cu 50 milioane USD şi că a făcut afaceri cu Iranul în timpul "Crizei ostaticilor de la Teheran". Sunt cunoscute de asemenea relaţiile lui Rich cu grupul "Transworld" al fraţilor Cernoy, implicaţi în activităţi mafiote şi apropiaţi atât grupului Ruscki Aluminium, cât şi grupului SUAL, aparţinând grupului Alpha. Suspiciunile ar (continuare din pagina I) putea fi întărite şi de parteneriatul de afaceri proiectat între firma lui Alan Kestenbaum şi Ruscki Aluminium, condusă de OIeg Deripaska.
     FT mai menţionează că autorităţile române nu consideră că acestea sunt motivele pentru care organismele internaţionale au întors spatele României. Declaraţiile recente ale ministrului Finanţelor, Mihai Tănăsescu, cu privire la împrumutul de 300 milioane de dolari al Băncii Mondiale fac referire la nerespectarea de către Executiv a angajamentelor privind disponibilizările de personal din cadrul companiilor aflate în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor (MIR). Nici chiar această vină nu este însă pe deplin asumată. Delegaţia Permanentă a PSD i-a cerut ministrului Industriilor, Dan Ioan Popescu, să analizeze, în următoarele zile, punctele din acordul cu FMI referitoare la reducerea de personal din regiile aflate în subordinea ministerului său şi angajamentele asumate de România în relaţia cu Fondul. În opinia secretarului general al PSD, Cozmin Guşă, amânarea discuţiei referitoare la România de către FMI este rezultatul unor "diferenţe de viziune care trebuie armonizate". "Noi considerăm că am respectat acele lucruri, urmează să vedem care sunt punctele în divergenţă cu FMI şi de ce consideră că nu s-a îndeplinit acea disponibilizare", a spus secretarul general al PSD. "Poate nu au avut întreaga argumentaţie la dispoziţie. Trebuie să ne convingem partenerii că noi am făcut restructurări". Nu ne rămâne decât să sperăm că forţa de convingere a Cabinetului Năstase se va intensifica în viitor.
Maria Lucia MUNTEANU