Pagina 1

Roşia Montană - un patrimoniu arheologic inestimabil
•Interviu cu domnul Paul DAMIAN, directorul Muzeului Naţional de Istorie al României - Bucureşti, coordonatorul programului de cercetare "Alburnus Major"
vase

*Prin grija şi pe dolarii investitorilor de la Roşia Montană Gold Corporation, Programul Naţional de Cercetare "Alburnus Major" angajează peste 100 de specialişti, arheologi şi arhitecţi, etnologi, istorici, restauratori, geologi, antropologi etc. din cele mai prestigioase instituţii naţionale care cercetează vestigiile din patrimoniul cultural naţional din zona Roşia Montană. Alături de ei se află şi specialişti francezi de la Universitatea "Le Mirail" din Toulouse, Franţa.
     -Domnule Paul Damian, v-am găsit destul de greu aici, având sediul într-o casă modestă din Roşia Piaţă. Ce faceţi aici?
     - Mai întâi de toate trebuie să vă spunem că avem biroul aici, în Casa Arheologului din sat, ce s-a născut odată cu programul de cercetare "Alburnus Major" înfiinţat de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Muzeul Naţional de Istorie al României.
     -Care sunt principalele obiective urmărite?
     -Programul nostru urmăreşte cercetarea exhaustivă a patrimoniului arheologic, investigarea galeriilor miniere româneşti medievale, propunerea de soluţii de conservare şi restaurare a acestora. Apoi delimitarea zonei de rezervaţie arheologică şi arhitecturală, care va include porţiuni ale galeriilor miniere şi clădiri monument istoric ca şi realizarea evidenţei şi cercetării structurilor de patrimoniu industrial, studiul etnografic al zonei Roşia Montană, Abrud, Corna, studiu de istorie orală. Avem în obiectiv şi aplicarea procedurii de descărcare de sarcină arheologică a siturilor aflate în zona de intervenţie a investitorului în conformitate cu prevederile Legii 378/2001, realizarea unui CD-ROM dedicat investigaţiilor arheologice, arhitectonice.
     - Concret, până acum ce s-a descoperit?
     - Din campania de cercetare din anul 2001 putem exemplifica: identificarea şi cercetarea unor zone de locuire romană cu edificii publice (thermae), localizate în zona Carpeni şi Tăul Ţapului. Apoi s-au găsit unele aşezări ale coloniştilor iliri situate în zonele Găuri-Hop, Hăbad şi Carpeni. Ilirii au fost aduşi din Dalmaţia şi erau foarte cunoscuţi pentru dibăcia lor în exploatarea aurului. Ei au adus de acolo toate obiceiurile, ca cele de înmormântare, divinităţile la care se rugau etc. Din punct de vedere ştiinţific, tot ce s-a descoperit până acum la Roşia Montană va trece printr-o sită a cercetărilor şi va fi o contribuţie foarte importantă la istoria şi civilizaţia acestui grup de oameni liniştiţi. S-au mai identificat un traseu de drum roman, 5 sau 6 arii sacre şi temple romane, unde au fost descoperite mai multe altare votive, dintre care 37 epigrafe în 8 zone. S-au investigat şi 3 necropole romane de incineraţie, fiind cercetate peste 180 de morminte. Mai departe s-au făcut investigaţii de arheologie minieră, lucrări de cartare, fiind prospectaţi cca 70 km de lucrări subterane etc. De asemenea s-a făcut identificarea şi cercetarea unor vetre de exploatare şi locuire din perioada medievală şi modernă.
     -Vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre altarele, mormintele şi tăbliţele cerate descoperite.
     -Cele 37 de altare şi morminte descoperite reprezintă un număr impresionant. Pe aceste pietre sunt înscrise numele unor zeităţi la care se rugau cei care lucrau aici. Celebrele tăbliţe cerate, descoperite în sec. XVIII, au o valoare inestimabilă pentru istoria dreptului, pentru că reprezintă primele contracte de vânzare - cumpărare. Ele au adus faima acestei localităţi care a fost una din cele mai cunoscute din cadrul Imperiului Roman.
     S-au descoperit şi alte vestigii după plecarea romanilor de pe aceste meleaguri, din sec. XI, XV şi mai ales sec. XVIII - numită şi perioada tereziană, când se execută mari lucrări de investiţii, amenajări, care şi azi reprezintă o minune a ingineriei. Aceste tăuri, cu amenajări deosebite, au atras atenţia multor specialişti.
     -Am reţinut că în echipa de lucru, în cadrul programului, au sosit şi specialişti francezi.
     -Da. O misiune de arheologi din Franţa, de la Universitatea "Le Mirail" din Toulouse a sosit deja şi lucrează în galeriile vechi, mai ales din Masivul Cârnic.
     -După cum se poate constata este o mobilizare generală a arheologiei româneşti, cum spunea şi colegul dvs. Vasile Mihai, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie al României. Cum s-a putut materializa acest program?
     -La Roşia Montană este o premieră pentru mulţi, o concentrare de forţe extraordinară. Aici lucrează colegi din toate provinciile istorice, vrem să arătăm lucrurile care ne unesc. Este un efort conjugat al cercetătorilor din 11 instituţii din ţară şi una din străinătate. Cu firma Roşia Montană Gold Corporation colaborăm foarte bine, e un program foarte coerent.
     -Cum colaboraţi cu populaţia din zonă?
     -Cu oamenii din zonă colaborăm foarte bine. Ne ajută. Le înţelegem problemele cu care se confruntă. Ne adaptăm la problemele lor sociale. Încercăm să avem cât mai multă forţă de muncă. În prezent lucrăm cu 150 de oameni, majoritatea tineri, angajaţi pentru noi de către RMGC, iar numărul lor va mai creşte.
     -Ce se va alege cu centrul istoric al comunei?
     -Centrul istoric va avea splendoarea lui. Casele vor fi restaurate în concordanţă cu exploatarea minieră şi cu modul în care se va pune în valoare aurul. În următorii 20-30 de ani Roşia Montană va deveni unul din locurile de atracţie şi mai ales datorită investiţiei va creşte şi nivelul de trai.
     -Impactul turistic?
     -Vom vedea. Şi lucrurile făcute de om pot atrage un turism extraordinar. De altfel, se poate vedea, mai ales de un an de zile, prin anvergura pe care a luat-o investiţia, şi cercetările care s-au făcut, că Roşia Montană este în atenţia presei şi a opiniei publice.
     -D-le director, vă mulţumesc în mod deosebit pentru amabilitatea cu care ne-aţi primit şi pentru informarea opiniei publice.
Ioan RADU

Premieră aşteptată la Roşia Montană
Primul contract de vânzare-cumpărare a fost semnat
În premieră, la Roşia Montană a fost semnat ieri, primul contract de vânzare-cumpărare dintre compania Roşia Montană Gold Corporation şi un localnic, ne-a informat purtătorul de cuvânt al societăţii, Dana Golea. Din motive contractuale şi de confidenţialitate, nu a fost precizată suma pe care a încasat-o moţul din Roşia Montană, cert este însă că el a preferat banii, pentru a se muta în altă parte. Mai multe persoane au semnat deja angajamentele cu compania, după ce membrii celor 6 echipe de negociere le-au trecut pragul uşii. Purtătorul de cuvânt al S.C RMGC, Dana Golea, a precizat că bilanţul celor care au semnat angajamente cu compania va fi cunoscut la sfârşitul săptămânii, după ce acestea vor fi totalizate. Mai trebuie spus că primul semnatar al contractului de vânzare-cumpărare a fost extrem de mulţumit de oferta companiei motiv pentru care a şi acceptat-o. În afară de această variantă locuitorii din Roşia Montană mai pot opta între relocare sau strămutare.
Deşi RMGC a ţinut sub tăcere numele persoanei în cauză, din informaţiile noastre culese de la localnici se pare că este vorba de Nicolae Bar, din Roşia Montană. Această ipoteză a fost confirmată de faptul că în cursul zilei de ieri, de la locuinţa acestuia, maşinile transportau mobila şi alte bunuri ale familiei. Ştirea s-a răspândit cu repeziciune, toată comuna vorbind despre acest lucru. Imediat, mai mulţi localnici au decis să ia legătura cu reprezentanţii companiei pentru a-l urma pe primul moţ care a bătut palma cu RMGC şi a optat pentru un viitor mai bun.
Florin ROMAN