|
Odată cu finalizarea rechizitoriului
Lotul Jidvei a fost trimis în judecată şi riscă ani grei de puşcărie
În baza rechizitoriului finalizat la 12 iunie 2002, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată, la Tribunalul Judeţean Alba, a inculpaţilor COMŞA HORAŢIU (fost economist al complexului de vinificaţie Jidvei), BĂLĂU TEODOR (gestionar Crama Jidvei), POPA IOAN (gestionar materiale Crama Bălcaciu), BRADU GHEORGHE (gestionar produse finite Crama Bălcaciu), NICOARĂ VOICU MIHAI (şef secţie de îmbuteliere la Jidvei) şi punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor: IGNAT TOADER (fost şef al Complexului de vinificaţie Jidvei), MUNTEAN LOGHIN (gestionar la gestiunea de ambalaje la Jidvei), LUNCA MIHAI (fost gestionar la Cetatea de Baltă). S-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor MIHU IULIA MARIA (şefa de laborator), a dr. MARIUS VIRGIL COMĂNICI şi a lui GĂINARU CORNEL IULIU (inginer mecanic).
Ignat Toader (fostul şef al complexului de vinificaţie Jidvei) a fost trimis în judecată cu opt capete de acuzare, fiind probate de procurori infracţiunile de:
-instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în înscrisuri sub semnătură privată (i-a dispus economistului Comşa Horaţiu să întocmească în fals un proces verbal prin care se scădeau din gestiunea lui Muntean Loghin sticle/ambalaje în valoare de aproape 144,268 milioane lei)
-instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase (i-a dispus economistului Comşa Horaţiu să modifice scriptic randamentul de transformare a strugurilor în must, de la 76% la 72,26%, fapt care a determinat un plus în gestiune, în perioada 1999-2000, a 406.390 litri must (vin pe drojdie), repectiv a 386.156 litri vin în vrac, în valoare de 3.258.770.484 lei)
-delapidare cu consecinţe deosebit de grave (a dispus eliberarea din gestiunea de materiale finite din cadrul complexului de vinificaţie Jidvei de vin îmbuteliat, vin spumant şi vinars îmbuteliat, fără documente legale şi neurmate de plată a unei cantităţi în valoare de 7.609.537.528 lei)
- înşelăciune în convenţii cu consecinţe deosebit de grave (în perioada 1999-2001 a încheiat contracte preferenţiale pentru achiziţionarea de materiale consumabile - în condiţiile în care a ascuns alte oferte similare calitativ şi mai rentabile - plătind în plus aproape 9,312 miliarde lei)
- furt, sustragere de înscrisuri (a sustras în 3 mai 2001 din patrimoniul SC Jidvei SRL bunuri în valoare de 23,992 milioane lei şi înscrisuri destinate acestei societăţi comerciale).
Cercetările au scos la iveală faptul că fostul economist al societăţii, Comşa Horaţiu, a lucrat direct la comanda fostului său şef (Toader Ignat), iar lipsa de experienţă a acestuia l-a condus la săvârşirea mai multor infracţiuni. Lipsa de experienţă şi executarea unor comenzi directe, venite de la fostul său şef, nu au constituit motive care să-l absolve pe Comşa de vinovăţie, astfel acesta a fost trimis în judecată pentru: fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, complicitate la gestiune frauduloasă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Bălău Teodor (fost gestionar la magazia de produse finite a complexului de vinificaţie) a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Bradu Gheorghe (fost gestionar produse finite la crama Bălcaciu) a fost trimis în judecată sub acuzaţia de comitere a infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, creare de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, complicitate la gestiune frauduloasă.
Nicoară Voicu Mihai (fost şef al liniei de îmbuteliere la Complexul de vinificaţie Jidvei) a fost trimis în judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la gestiune frauduloasă).
Popa Ioan (fost gestionar materiale la Crama Bălcaciu) va fi judecat pentru comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi gestiune frauduloasă.
Lunca Mihai (fost gestionar la Crama Cetatea de Baltă) a fost trimis în judecată cu următoarele capete de acuzare: neglijenţă în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi gestiune frauduloasă.
Muntean Loghin (gestionar la gestiunea de ambalaje Jidvei) va fi judecat pentru comiterea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi gestiune frauduloasă.
Prin faptele de natură penală săvârşite de cei trimişi în judecată s-a cauzat firmei SC Jidvei SRL un prejudiciu în valoare totală de 17.151.165.605 lei. Din ''Raportul de expertiză contabilă - judiciară" efectuat în cauză a rezultat că prejudiciul este în cuantum de 85,5 miliarde lei. Diferenţa între prejudiciul cauzat de faptele penale ale înculpaţilor (de aproape 17,172 miliarde lei) şi cuantumul de 85,5 miliarde lei poate atrage răspunderea materială a persoanelor implicate în gestionarea bunurilor societăţii în perioada 1999- 31 mai 2001. Vom reveni! (H.N.)
Un proiect de mare anvergură economico-socială
Unificarea municipiilor Alba Iulia și Sebeș
Pentru ca judeţul Alba să devină atractiv pentru marii investitori economici, în ultimul timp s-a vehiculat ideea unificării municipiilor Alba Iulia şi Sebeş, în vederea creării unei entităţi urbane mari, de aproximativ 100.000 de locuitori, tentante pentru strategiile de dezvoltare ale firmelor puternice. În cadrul unei recente conferinţe de presă, Mugurel Sîrbu, primarul oraşului Sebeş, a considerat că iniţiativa era cuprinsă în studiul de prefezabilitate al Parcului industrial Sebeş-Alba, deci nu reprezintă o descoperire de dată recentă a consilierilor judeţeni ai PNL. Legat de proiectul uniunii, Mugurel Sîrbu a ţinut să-şi exprime opinia, din două puncte de vedere, ca cetăţean şi ca primar al Sebeşului. "Între Alba Iulia şi Sebeş a existat permanent o competiţie pozitivă, câştigată în majoritatea cazurilor de municipiul capitală de judeţ. Nu cred că locuitorii Sebeşului ar accepta să-şi piardă identitatea, dar o astfel de judecată trebuie analizată în contextul actual, iar tradiţiile, vechimea istorică sau conservatorismul nu ne dau de mâncare.
În scopul dezvoltării puternice a zonei, a prosperităţii şi civilizaţiei iniţiativa e tentantă, dar o prezentare brută a ideii ar duce la o respingere, iar cetăţenii trebuie să cunoască, cu argumente clare, avantajele şi dezavantajele", a afirmat Mugurel Sîrbu. Acesta a mai spus că denumirea viitorului oraş ar putea fi Sebeş-Alba şi că este dispus să organizeze un referendum pe tema respectivă în localitatea al cărui edil-şef este. "Nu resping iniţiativa, mi se pare o provocare interesantă, din prisma concentrării forţelor economice, lucru ce ar crea premisele unei dezvoltări ample, care, în opinia proprie, nu depinde doar de numărul de locuitori. Sebeşul are un ritm de dezvoltare mai puternic prin poziţia strategică, un nod important la confluenţa căilor de trafic, dar şi graţie tradiţiei meşteşugăreşti. Clasa politică din judeţ are suficientă maturitate, însă nu poate omite voinţa populaţiei. E nevoie de iniţierea unor discuţii politice şi administrative la nivel judeţean şi chiar naţional, dar totul depinde în mare măsură de concretizarea parcului industrial. Aştept părerea omologului albaiulian Mircea Hava şi o solicitare certă pentru analizarea propunerii. Ca primar, voi apăra interesele Sebeşului şi ale cetăţenilor, oricare vor fi acestea, pentru că o menire importantă a autorităţilor locale este atragerea investiţiilor, care în timp să producă bunăstare", a încheiat primarul oraşului Sebeş.
Răzvan JURCĂ
|