|
Dosarul "Jidvei" episodul gestionarii
"Ingineriile" financiare ale celor șapte gestionari care au păgubit Jidveiul
Pe lângă fostul şef al Complexului de Vinificaţie Jidvei, Toader Ignat, prin rechizitoriul finalizat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au mai fost trimişi in judecată alţi şapte foşti angajaţi ai SC "Jidvei" SRL, care lucrau toţi sub stricta coordonare a acestuia. Printre ei se numără şi Horaţiu Comşa, încadrat în muncă în luna septembrie a anului 1999 ca economist vinificaţie. Bazându-se pe lipsa acestuia de experienţă, Toader Ignat l-a folosit pe tânărul economist în manevrele lui pentru a-şi atinge propriile interese. La propunerea şefului de complex, Comşa a acceptat să stabilească scriptic un randament inferior, adică 72,5%, în locul celui real, respectiv 76-77%, de prelucrare a strugurilor şi, implicit, de obţinere a mustului. În urma acestei operaţiuni, în gestiunile care aveau mustul - ca produs primar destinat obţinerii produselor finite - s-au creat plusuri evidente. Din plusul de must s-au obţinut produse finite care nu figurau, însă, în nici un document. Prin diminuarea randamentului faptic, în perioada 1999-2000 s-au creat plusuri în gestiune de peste trei miliarde lei. Aceste operaţiuni, efectuate sub coordonarea directă a lui Ignat, i-au adus lui Horaţiu Comşa acuzaţiile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Faptul că a procedat la stabilirea producţiei realizate prin intermediul producţiei livrate efectiv, contribuind astfel la gestionarea frauduloasă a plusurilor rezultate prin "ingineriile" menţionate anterior, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la gestiune frauduloasă. La sfârşitul anului 2000, respectiv începutul anului 2001, Horaţiu Comşa a întocmit şi semnat două procese-verbale, prin care scade - cu titlu de perisabilitaţi legale - cantitatea de 63.652 sticle, deşi cunoştea că sticlele constatate lipsă au fost îmbuteliate şi valorificate extracontabil. Semnarea celor două procese-verbale i-a mai adus economistului două capete de acuzare, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la gestiune frauduloasă. Comşa este acuzat şi de comiterea infracţiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnatură privată şi crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase, prin aceea că a determinat un gestionar de cramă să se încarce fictiv cu o anumită cantitate de vin şi, implicit, pe altul să se descarce.
Un alt inculpat în dosarul "Jidvei" este Ioan Popa, fost gestionar la Crama Bălcaciu, care avea atribuţii de recepţionare, păstrare şi distribuire pentru consum a sticlelor, dopurilor, coşuleţelor şi capselor. La sfârşitul anului 1998, acesta constată în gestiunea sa o lipsă de 3.000 de dopuri cu cap de plastic, realitate pe care o ascunde, declarând la inventar că stocul scriptic corespunde cu cel faptic. Pentru acoperirea minusului, el a modificat - pe parcursul anului 1999 - bonurile de consum, consemnând cantităţi superioare celor livrate efectiv, operaţiuni care întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi gestiune frauduloasă. Popa s-a pricopsit cu aceleaşi acuzaţii şi în urma unor "inginerii" operate în perioada noiembrie-decembrie 2000, când a constatat, din nou, un minus de 10.000 de dopuri cu cap de plastic (folosite la îmbutelierea vinarsului). Pentru acoperirea "golului", Ioan Popa a modificat în registrul de gestiune cantitatea iniţial consemnată (25.000) în 15.000 de bucăţi. Un alt inculpat trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este Voicu Mihai Nicoară, care din luna mai a anului 2000 a funcţionat ca şef linie îmbuteliere în cadrul Complexului de Vinificaţie Jidvei. El avea ca atribuţii urmărirea modului de îmbuteliere a vinului şi evidenţierea scriptică a acestei operaţiuni. La verificarea gestiunii lui Nicoară s-au constatat diferenţe semnificative între cantităţile de vin consemnate ca îmbuteliate şi cele determinate de registrul "cap-bandă", în care se contorizau buteliile de vin care ieşeau de pe banda de îmbuteliere. Aceleaşi diferenţe considerabile s-au constatat între rapoartele de îmbuteliere şi caietul de evidenţă personală al lui Nicoară, precum şi între registrul "cap-bandă" şi "caietul de evidenţă personală" al acestuia. Cele constatate au dus la concluzia că aproape 90.000 de sticle de vin, îmbuteliate în perioada septembrie 2000 - aprilie 2001, nu au fost evidenţiate scriptic în gestiunea de produse finite, dar nu figurau nici ca plusuri în gestiunea lui Nicoară. Prin neîntocmirea actelor de evidenţă gestionară a produsului finit, Nicoară a creat posibilitatea livrării din gestiunea de produse finite a celor aproape 90.000 de butelii de vin fără întocmirea de documente legale. Pentru operaţiunile menţionate, Voicu Nicoară a fost trimis în judecată sub acuzaţia de gestiune frauduloasă. Cu celelalte doua acuzaţii - fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la gestiune frauduloasă - Nicoară s-a pricopsit după ce a semnat, în calitate de membru al comisiei de inventariere, procesul-verbal prin care se scădea din gestiunea "Ambalaje" cantitatea de 54.805 sticle, cu titlu de perisabilităţi, deşi cunoştea faptul că acest lucru nu corespunde realităţii. Un alt fost angajat al SC "Jidvei" SRL trimis în judecată este Teodor Bălău. El se ocupă, din luna iulie a anului 1999, de gestiunea "Produse finite" a Complexului de Vinificaţie Jidvei. În urma verificărilor, s-a constatat că acesta a eliberat din gestiune, la dispoziţia lui Ignat, 130.000 de butelii de vin, vin spumant şi vinars, fără să întocmească documente justificative, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. S-a stabilit, de asemenea, că Bălău, în momentul în care primea produse de la celelalte gestiuni interne ale societăţii, întocmea acte de intrare in gestiune pentru cantitaţi inferioare celor livrate. Prin neînregistrarea acestora, Balau şi-a creat un plus în gestiune de peste 173 milioane lei, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. (A. B.)
Prin decret prezidenţial, comandantul Brigăzii V Vânători de Munte
Col. Mircea Tămăzlăcaru va fi avansat la gradul de general de brigadă
Printr-un decret prezidenţial, semnat de preşedintele României Ion Iliescu, comandantul Brigăzii V Teritorială Vânători de Munte "Avram Iancu" Alba Iulia, col. Mircea Tămăzlăcaru va fi avansat la gradul de general de brigadă. Col. Mircea Tămăzlăcaru deţine din anul 1995 funcţia de comandant al Brigăzii V Teritorială Vânători de Munte "Avram Iancu" Alba Iulia, înainte de aceasta fiind comandant al Batalionului 26 Vânători de Munte - Brad. Festivitatea avansării în grad se va desfăşura astăzi, la sediul Brigăzii Vânători de Munte din Alba Iulia, în prezenţa gen. de Corp de Armată Ioan Cioară, comandantul Corpului IV de Armată "Mareşal Constantin Prezan". La ceremonie vor fi prezente oficialităţi locale şi judeţene.
Nicoleta TOMUŢA
La Târgul de fete de pe Muntele Găina vor fi aleşi
Craiul și Crăiasa Munților Apuseni
În ideea ca ediţia din acest an a Târgului de fete de pe Muntele Găina să fie cu totul şi cu totul deosebită, autorităţile judeţene au pregătit numeroase surprize celor care pe data de 21 iulie a.c. vor fi prezenţi la faţa locului, unele dintre ele inedite. Astfel, printre altele, va fi organizat un concurs de frumuseţe intitulat "Craiul şi Crăiasa - Muntele Găina", care îşi propune, reliefarea frumuseţii fizice, a calităţilor muzicale şi artistice ale tinerilor din zona Munţilor Apuseni. La acest concurs pot participa din fiecare judeţ organizator (Alba, Aiud, Bihor, Cluj şi Hunedoara), cel mult trei perechi (fată - băiat), îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei de provenienţă, având vârsta cuprinsă între 17 - 30 de ani. Direcţiile judeţene pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural şi Centrele de Creaţie Populară vor organiza concursuri judeţene de preselecţie pentru perechile care vor participa la concurs.
Un alt concurs, propus de organizatori, este cel al meşterilor populari din Munţii Apuseni având ca scop stimularea şi păstrarea meşteşugului, a creaţiei populare şi prelucrarea lemnului, ceramicii, osului, pielii, ţesăturilor şi cusăturilor. Pot participa meşteri populari, indiferent de vârstă din toată zona Munţilor Apuseni. (R.J.)
|