"Factorul Bush" - o şansă pentru economiile Europei de Sud-Est?
     Abia a trecut în penumbră scandalul financiar marca ENRON, cel care a pus pentru prima dată în ultimii zece ani sub semnul întrebării mitul celei mai solide şi mai corecte economii din lume, cea a Statelor Unite ale Americii, că bănuiala de atunci se apropie de certitudine. În cursul săptămânii trecute moneda americană a atins cel mai scăzut nivel (în comparaţie cu EURO) după luna februarie a anului 2000, iar aceasta tocmai pe fondul temerilor investitorilor faţă de profitabilitatea reală a sectorului corporatist american. Pentru că dacă ENRON a fost începutul, finalul este deocamdată imprevizibil. Alte două scandaluri asemănătoare au ajuns în lumină - WorldCom şi Xerox, unde fraudele sunt de 4 respectiv 6 miliarde de dolari. Şi se pare că nereguli s-au constatat şi la alte corporaţii care nu au fost încă nominalizate. Sumele sunt mari, foarte mari, chiar şi pentru economia americană. De aceea aprecierile magnatului George Soros (care şi-a făcut cea mai mare parte a averii din speculaţii bursiere, deci se pricepe foarte bine) că sistemul financiar "se destramă pe la cusături" sunt de natură să îngrijoreze. El acuză de această stare administraţia americană în frunte cu preşedintele George W. Bush. Mai ales politicile unilaterale ale acesteia. Asfixiat de programele antitero şi de isteria noii doctrine preventive, bugetul american trage din ce în mai greu trenul economiei americane. Chiar dacă diverşi formatori de opinie spun că o schimbare de atitudine a administraţiei americane este suficientă pentru rezolvarea problemei şi revirimentul economic al SUA, răul a fost deja făcut. Imaginea de economie sănătoasă şi intangibilă s-a destrămat.
     În aceste condiţii este firească temerea investitorilor şi dorinţa lor de a-şi repatria capitalurile sau de a le reorienta spre pieţe mai sigure. Sau spre unele unde riscurile sunt binecunoscute, nu rămân mascate sub aura de corectitudine şi solididate aşa cum s-a întâmplat în SUA. Spre pieţe unde aceste riscuri pot fi calculate şi contracarate prin strategii adecvate. De aceea pieţele din Europa Centrală şi de Est speră şi pot să se numere printre câştigătorii de pe urma panicii create de scandalurile din sectorul corporatist american. Printre primii care au reacţionat se află maghiarii. Astfel Gyorgy Jaksity, membru al consiliului director al Bursei de Valori din Budapesta aprecia că: "După ce încrederea într-un sistem atât de solid a fost zdruncinată, este posibil să apară noi ideologii, iar în trecut au existat cazuri în care pieţele emergente au profitat de astfel de situaţii." De aceea, Bursa de Valori de la Budapesta a lansat recent o campanie de promovare la Londra şi New York a oportunităţilor de afaceri de care dispune. Agenţiile de brokeraj au confirmat faptul că administratorii fondurilor îşi reorientează portofoliile spre pieţele emergente, cel puţin pe durata acestui an, cu posibilitate de extindere şi pentru anul viitor. Pe lângă scandalul american, o altă motivaţie pentru această reorientare este apropierea cu paşi repezi (cel puţin pentru unele dintre ele) a momentului aderării la Uniunea Europeană, dar şi factorul proximităţii geografice (situarea în Europa) şi distanţa care-i desparte de mentalitatea sectorului corporatist american.
     Dar dacă există condiţiile externe, trebuie îndeplinite şi cele interne. Trebuie făcută cunoscută oferta, aşa cum au făcut-o maghiarii. Cu atât mai mult cu cât România nu se bucură de o imagine favorabilă similară Ungariei. Efortul nostru, dacă vrem să profităm, trebuie să fie mai mare. Pentru că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă.
Anca DINICĂ