Nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt pe mai departe, Dumnezeul nostru, Cela ce mai înainte ai întocmit prin cea veche şi nouă a Ta lege aceste zile, la care ne-ai învrednicit pe noi acum a ajunge, pe Tine Te Lăudăm şi Ţie ne rugăm, întăreşte-ne pe noi cu puterea Ta, ca să ne nevoim într-însele cu sârguinţă spre slava numelui Tău celui sfânt şi spre iertarea păcatelor noastre, spre omorârea patimilor şi biruinţa a tot păcatul, ca - împreună cu Tine răstignindu-ne şi îngropându-ne - să ne sculăm din faptele cele moarte şi să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta, întru toate zilele vieţii noastre. Că Ţie se cade a ne milui pe noi, Hristoase Dumnezeule şi Ţie slavă înălţăm împreună cu Părintele Tău cel fără de început şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă Făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

---

Calendar religios
Ortodox: Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sf. Dr. Cosma şi Damian
Catolic: Sf. Gal

---

Ansamblul folcloric "Doina Aiudului" în elita internaţională
     Zilele trecute, la Prefectura Alba a poposit primarul Aiudului Liviu Rusu, care a lăudat "marea performanţă a municipalităţii" şi anume... diploma de excelenţă obţinută de Ansamblul folcloric "Doina Aiudului" la Festivalul "Hora Mare" găzduit de Călăraşi. Formaţia compusă în majoritate de elevi ai claselor VIII-XI, condusă de către instructorul Nicolae Moldovan, aparţine de Primărie, dar negăsindu-se bani la buget, a supravieţuit graţie unor sponsori locali. Fermecat de grandioasa performanţă a artiştilor, L. Rusu nu a omis concurenţa selectă şi anume ţările Slovenia, Israel, Muntenegru, Bulgaria şi Macedonia. Nimeni nu contestă importanţa actului de cultură, dar parcă locuitorii urbei ar fi dorit să afle mai degrabă unele aspecte legate de investiţii, modernizări, locuri de muncă şi multe alte probleme edilitar gospodăreşti. Reuşita tinerilor aiudeni, care au cules aprecieri unanime, fiind invitaţi în luna august la un festival internaţional din Polonia, s-a bazat pe valoarea repertoriului, acurateţea, eleganţa execuţiei coregrafice şi excelenta orchestraţie.
Răzvan JURCĂ

---

Sărbătoare cu dublă semnificaţie la Vinerea - Cugir
     Week-end-ul trecut a fost prilej de dublă sărbătoare pentru locuitorii din Vinerea - Cugir. Sâmbătă, de ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost sărbătorit hramul bisericii cu acest nume din Vinerea, manifestare la care au asistat zeci de vinereni. Slujba a fost oficiată de 7 preoţi din Vinerea şi localităţile învecinate. Duminică, la aceeaşi biserică, a fost oficiat un parastas de pomenire în memoria dr. Ioan Mihu, personalitate marcantă a vieţii politice, economice şi culturale româneşti, fiu al localităţii Vinerea. În onoarea acestuia, Şcoala Generală din Vinerea a fost botezată cu numele dr. Ioan Mihu. La manifestare au fost prezenţi prefectul de Alba, av. Ioan Rus, subprefectul Ioan Maier, deputatul PSD Constantin Selagea, deputatul PNL Dan Simedru, deputatul PD Alexandru Pereş, senatorul PSD Cornel Filipescu, directorul Cugir SA Cornel Dârjan, primarul Cugirului Aurel Voicu, viceprimarul Cornel Murg, alţi reprezentanţi ai vieţii politice, culturale şi economice de pe plan local şi judeţean.
Nicoleta TOMUŢA

Avram Iancu şi paşoptiştii, omagiaţi la Bucium
VIP-urile pe "cai putere", moţii pe jos
•Pentru prima dată un autoturism a ajuns până sub Detunata, după cel al Regelui Mihai: cel al SC Roşia Montană Gold Corporation
     Sâmbătă, 29 iunie a.c., un mare eveniment patriotic s-a consumat în comuna Bucium, mai precis la poalele stâncii de bazalt Detunata, avându-l din nou în prim-plan pe marele erou al neamului românesc, Avram Iancu. Chiar pe locul unde acum mai bine de 135 de ani, "Crăişorul Munţilor" se întâlnea cu ceilalţi tribuni ai revoluţiei paşoptiste care au venit de la Abrud, de la adunarea "Astrei", "Deşteaptă-te române!" răsunând peste munţi şi văi, a fost dezvelită o nouă placă comemorativă (cea veche instalată în 1966 degradându-se cu timpul), iar în imediata apropiere a fost sfinţită o cruce. Acest solemn eveniment s-a datorat societăţii cultural-patriotice "Avram Iancu", filiala Alba Iulia, în colaborare cu societatea de Ştiinţe Istorice din România, precum şi cu primăria comunei Bucium. La slujbele religioase oficiate cu această ocazie de către preotul "buciuman" Vasile Marta, au asistat numeroşi invitaţi, însă foarte puţini reprezentanţi ai tinerei generaţii (ştiţi voi oare cine a fost Avram Iancu?!). Printre cei care l-au omagiat pe cel mai de seamă fiu al Ţării Moţilor, amintim pe Nicolae Gavrilă, preşedintele Centrocoop România, parlamentarii Constantin Selagea, Emil Crişan şi Alexandru Pereş, preşedintele PUR Alba, Nicolae Popa, Nicolae Mera, reprezentantul Prefecturii Alba, reprezentantul societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Mihai Andreescu, Victor Bercea, preşedintele societăţii cultural-patriotice "Avram Iancu", prof. Emil Jurca, preşedintele filialei Alba Iulia a aceleiaşi societăţi, Jenica Sătmărean, preşedintele filialei Aiud, Vasile Bud, preşedintele filialei Câmpeni, Voicu Macavei, preşedintele filialei Bucium, Sorin David Anamariei, primarul comunei Bucium, Ştefan David şi Adrian Bendea, primarul respectiv viceprimarul oraşului Abrud, Virgil Nariţa, primarul comunei Roşia Montană şi nu în cele din urmă prof. Sabin Sicoe, născut în comuna Bucium, cel care a pictat inscripţia de pe placa comemorativă. Un oaspete de vază a fost şi directorul adjunct al SC Roşia Montană Gold Corporation, Gabriel Dumitraşcu, care după cum susţin localnicii, a izbutit performanţa de a fi a doua persoană care reuşeşte să străbată cu autoturismul traseul până la poalele Detunatei, după... regele Mihai al României în 1947!
Răzvan JURCĂ

---

Golgota moţilor de pe Detunata
     * S-au adunat, aşadar, la dezvelirea plăcii de la Detunata (care menţiona întâlnirea paşoptiştilor acolo, în urmă cu 135 de ani), toate "confreriile" străvechi ale moţilor, definite prin vechea "vorbă de recunoaştere": "Lupşa-bâta, Mogoş - straiţa, Bucium-fala şi Bistra-brişca" (paşnic, desigur, întru unitate). Plus oficialităţile şi numeroase persoane din alte judeţe. Şi dacă cei ce-au cutezat să urce (pe ploaie şi prin iarba udă, pe şleahul noroios ce duce la Detunata ca o Golgotă), au fost abia vreo 50 de persoane, în schimb la masa organizată ulterior au fost cel puţin 300. * Cu excepţia membrilor Societăţii cultural patriotice "Avram Iancu" şi ai celor de la Societatea de Ştiinţe Istorice, doar patru oficiali au reuşit să urce "moţeşte" până la Detunata: Constantin Selagea, Emil Crişan, Nicolae Gavrilă şi Alexandru Pereş (şi, desigur, primarul din Bucium, David Amariei). Sper că au văzut şi ei, cu acest prilej (sau şi-au amintit) ce înseamnă drumurile din Ţara Moţilor. Că ei, necăjiţii din zonă, le ştiu prea bine. Atât de bine, încât s-au încumetat, oameni simpli, tineri şi bătrâni, să urce pentru a omagia amintirea Iancului şi a paşoptiştilor, alături de militari (mai mult sau mai puţin discreţi). Şi cred că pentru orice român e îmbucurător să vadă la astfel de adunări haina militară alături de costumul naţional şi de costumele fine şi pantofii lustruiţi ai oficialilor. * Apropo de bătrâni. Deşi ajunşi la vârsta senectuţii, "leii bătrâni" de la Societatea "Avram Iancu" au urcat până sus fără să se clatine. Dar cea mai impresionantă mi s-a părut o femeie în vârstă, care urca domol şi hotărât, deşi avea un picior bandajat şi se sprijinea... nici măcar într-un toiag, ci într-o tijă metalică de umbrelă. * La fel de impresionant a fost ghidul ce ne-a condus de la Bucium până sus: nepoata profesorului Emil Jurca, preşedintele Societăţii "Avram Iancu", din Alba Iulia. O zână mică şi curajoasă, cu o coroniţă de flori pe cap. * Crucea şi placa de la Detunata au fost sfinţite de trei preoţi care, după ce-au dezlegat şi binecuvântat masa organizată la Popasul "Fefeleaga" (al lui "Vetălău" - Gheorghe David - ce se susţine descendent al personajului lui Agârbiceanu), au plecat spre parohiile lor, purtând odăjdiile în raniţe... * Deputatul Constantin Selagea a declarat în speech-ul său că soarele răsărit tocmai în timpul slujbei de sfinţire a crucii i se pare un semn că viitorul moţilor va fi unul luminos. Posibil, dar eu am mai observat ceva: printre cei ce aşteptau răbdători încheierea discursurilor se aflau oameni cu încălţări uşoare; aşteptau într-o iarbă udă, înaltă până la genunchi. Şi nu am putut să nu mă gândesc la faptul că niciodată, în România, cei ajunşi în faţă, unde se ţin discursuri interminabile, nu se mai gândesc la "desculţii pământului". Şi printre "desculţii pământului" se numără moţii, domnilor parlamentari! Se numără categoriile defavorizate (şomerii, pensionarii etc.), se află Armata (în care se fac încorporări limitate căci nu există suficiente resurse pentru a-i hrăni pe soldaţi...) etc. * Masa oficialilor, amplasată într-un cort al Armatei (destul de bogată, graţie sponsorizărilor obţinute de Societatea "Avram Iancu") a fost bine organizată. Dar, nu vă supăraţi, nu se dau furculiţe de plastic la friptură, chiar dacă taie bine cuţitele... Altfel curată, îngrijită, s-a adus chiar un mic bazin de apă până sus la "Fefeleaga", ca să fie spălate tacâmurile şi în general au fost bucate bine preparate. * Masa "nevoiaşilor" şi a orchestrei a fost organizată în altă parte. Gheorghe David ("Vetălău"), declaratul nepot al Fefeleagăi şi proprietar al popasului unde s-a organizat masa, ne-a mărturisit că a suportat, personal, cheltuielile pentru 34 de persoane (militarii care au amenajat corturile, membrii ansamblului folcloric "Doina Zarandului" şi tinerii din sat care au dat o mână de ajutor pentru a fi adus curentul din Bucium până la Popasul "Fefeleaga", o distanţă de 1,5 km). * Ca de obicei, la petrecerile moţeşti (care au loc în zone izolate, sunt mari deficienţe de ordin sanitar: un singur WC, la care se stătea la coadă, femei, copii, bărbaţi. E drept că o femeie îmbrăcată în costum naţional ciucită printre margarete e plăcută la vedere, dar dacă poziţia se datorează necesităţii sunt convins că pentru ea e jenant să fie observată atunci, chiar accidental... * În fine, cred că manifestarea de sâmbătă a fost un fel de repetiţie pentru întâlnirea moţilor şi a tuturor românilor adevăraţi, luna viitoare, pe Muntele Găina, o repetiţie frumoasă şi înălţătoare totodată. * În încheiere poate fi menţionată grija poliţiei care a vegheat să nu se petreacă nici un scandal (şi să-şi dea chefliii moţi "stamba" pe faţă înaintea străinilor), precum şi grija primarului David Amariei pentru ca toată lumea să se simtă bine.
Ioan HĂNŢULESCU