Dezvoltarea economică a orașului Cugir - în atenția parlamentarilor de Alba
Duminică, 30 iunie, la Clubul Sindicatului Liber Cugir s-a desfăşurat o şedinţă extraordinară a CL Cugir, cu un singur punct de dezbatere pe ordinea de zi: "Alternative pentru stimularea investiţiilor şi dezvoltarea economică locală în condiţiile anulării sau diminuării facilităţilor acordate zonelor defavorizate". La discuţii au participat, în calitate de invitaţi, prefectul de Alba, av. Ioan Rus, deputaţii Dan Simedru (PNL), Constantin Selagea (PSD), Alexandru Pereş (PD), senatorul PSD Cornel Filipescu, subprefectul Ioan Maier, directorul ADR Centru, Simion Creţu, Ioan Sabău (CCIA Alba), directorul Cugir SA, Cornel Dârjan, lideri de sindicat, agenţi economici din oraş, Mariana Hurbean (CJ Alba), alţi factori de decizie locali şi judeţeni, primarul Aurel Voicu.
În deschidere, d-l Mihai Nicuşor, din partea SC Start Transmision Cugir a prezentat mesajul investitorului german cu privire la reţinerile acestuia de a investi într-o ţară fără stabilitate legislativă în domeniul economic. Deputatul Selagea le-a expus celor prezenţi legea privind TVA, aplicată de la 1 iunie şi motivele pentru care aceasta a fost adoptată. Directorul SC Cugir SA a făcut o succintă prezentare a situaţiei actuale a uzinei, atrăgând atenţia că de la 1 ianuarie 2003, jumătate din actualii angajaţi îşi vor pierde locul de muncă. În acest sens, există deja preocupări şi rezultate pentru crearea de noi locuri de muncă, în special în ramurile industriei civile, în halele puse la dispoziţia investitorilor de către SC Cugir SA. Deşi la un moment dat discuţiile s-au transformat în negocieri patronat-sindicate, cu mici intervenţii parlamentare, de imagine, spre sfârşit s-a ajuns totuşi la o concluzie, prin intervenţiile consistente, la obiect, ale d-nei Mariana Hurbean (CJ Alba), d-lui Simion Creţu (ADR Centru) şi d-lui Ioan Sabău (CCIA Alba). În cifre clare şi analizând indicatorii economici reali, cei de mai sus au expus posibilităţile de relansare economică a oraşului. În principal, acestea constau în stimularea micilor întreprinzători, de la nivelul asociaţiilor familiale până la cel al societăţilor comerciale. În acest sens, CCIA Alba a oferit sprijin preferenţial în consultanţă şi intermediere, ADR Centru a menţionat că anul acesta vor fi implementate 4 programe de dezvoltare în Cugir, iar CJ Alba a oferit sprijin în iniţierea şi dezbaterea unor proiecte de hotărâre.
Într-un mod absolut realist, d-l Sabău a afirmat că indiferent de insistenţele parlamentare, guvernul nu va emite niciodată o lege cu statut de act normativ, special pentru Cugir. Comparând cifrele de dezvoltare economică ale Cugirului cu cele ale Sebeşului, reprezentantul CCIA a concluzionat că investitorii vor fi atraşi doar de capitalul existent într-o localitate, nu de promisiuni şi de programe de protecţie socială.
Deoarece problematica dezbătută solicită în continuare atenţia factorilor de decizie, s-a hotărât să aibă loc o nouă întâlnire la o dată stabilită ulterior.
Nicoleta TOMUŢA
Investitorii vin, dar trebuie primiţi
După McDonald's și Billa, Alba Iulia riscă să piardă și investiția PROFI
Atragerea investitorilor este privită, pe bună dreptate, ca una dintre şansele relansării economice. Dar se pare că deşi îi dorim lângă noi, nu ne putem debarasa de unele concepţii învechite. Nu înţelegem legile şi mersul economiei. Ce investitor vine acolo unde ştie că doreşti să faci exact ceea ce oferă şi el? În atari condiţii îşi pierde interesul şi se reorientează spre ţinuturi mai prietenoase, mai înţelegătoare. Este cazul câtorva investitori care au dorit să deschidă afaceri la Alba Iulia. Printre numele cele mai răsunătoare - McDonald's şi Billa. Plecarea lor ne-a adus pierdere de prestigiu, dar în egală măsură de bani şi locuri de muncă. Şi totul pentru că ne temem că ne vindem prea ieftin. Şi-atunci nu mai obţinem nimic!
Ultimul caz este asocierea Primăriei municipiului Alba Iulia cu firma belgiană PROFI, în vederea construirii în zona Stadionului Cetate a unui supermarket alimentar. După ce reprezentanţii PROFI ROM FOOD SRL (divizia din România a concernului belgian PROFI) şi cei ai Primăriei Alba Iulia au negociat contractul, el trebuia supus aprobării Consiliului local. Zis şi făcut. Dar, după ce au prezentat rezultatul negocierilor şefilor lor belgieni, reprezentanţii PROFI ROM FOOD SRL trimit în ultimul moment solicitarea modificării unei clauze din contract. Mai exact, cer ca, pe terenul aflat în apropierea celui solicitat de ei, Consiliul local să nu mai accepte construirea altui obiectiv identic. În rest, orice altă investiţie este acceptată, inclusiv restaurante, cofetării, patiserii, alte investiţii care au ca obiect adiacent celui principal desfacerea de produse alimentare, numai supermarket alimentar nu. De asemenea, cer drept de preempţiune dacă CL va decide vânzarea terenului rămas. Să precizăm că terenul din care pentru PROFI s-a propus concesionarea a 4.700 mp are o suprafaţă totală de aproximativ 12.000 mp. Luând în discuţie problema, consilierii locali nu au acceptat solicitarea de înţeles a PROFI, ceea ce ar putea duce la renunţarea la investiţie. Votul asupra contractului de asociere a fost amânat. Asta pentru că majoritatea consilierilor locali se tem să nu piardă ipotetici investitori în viitor (durata asocieri-concesionării este de 49 de ani) şi atunci riscă să-i piardă pe cei de-acum! Uitând că odată supermarket-ul PROFI edificat este foarte puţin probabil să mai vină o firmă la fel de puternică doritoare să construiască un obiectiv identic. Şi-atunci de unde temerea? Să precizăm că din cei 22 de consilieri prezenţi doar câţiva au înţeles solicitarea PROFI ca absolut normală şi au susţinut-o: Ioan Lazăr, Dorin Dârloşan, Liana Târnovean, Simion Creţu. Acum urmează renegocierea contractului şi să sperăm că PROFI va accepta contractul fără modificarea cerută.
Anca DINICĂ
Alba Iulia și Sliven - împreună spre Uniunea Europeană
Sala Unirii din Alba Iulia a găzduit ieri ceremonia semnării actelor de înfrăţire dintre municipiul Alba Iulia şi oraşul Sliven din Bulgaria. Cu pâine, sare şi ţuică, oaspeţii bulgari au fost întâmpinaţi în istorica sală, special aleasă în ultimul timp pentru semnarea documentelor de înfrăţire datorită semnificaţiei aparte pe care o conferă acestor acte de strânsă colaborare dintre Alba Iulia şi comunităţi din alte state. Documentele de înfrăţire au fost semnate de primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, şi primarul oraşului Sliven, Ivan Slavov Ivanov. Colaborarea dintre cele două administraţii este veche de aproape doi ani, de când sunt partenere în cadrul proiectului AQUAFIL, programul ECOS-OUVERTURES. Semnarea documentelor de înfrăţire a avut loc ieri la Alba Iulia în prezenţa consilierilor locali albaiulieni şi a reprezentanţilor partenerilor francezi şi luxemburghezi în cadrul proiectului AQUAFIL, aflaţi aici cu prilejul reuniunii Comitetului de Pilotaj al proiectului. Aşa cum au subliniat cei doi primari, înfrăţirea dintre Alba Iulia şi Sliven vine dintr-o cunoaştere reciprocă veche, bazată pe o bună colaborare, care oferă premisele unei viitoare colaborări cel puţin la fel de eficiente şi reciproc avantajoase. Pentru că noile standarde impuse de UE pentru finanţarea de programe în ţările Europei de Sud-Est presupun colaborarea în cadrul unui program a cel puţin două asemenea comunităţi. Celălalt "frate" al Alba Iuliei din spaţiul est-european este oraşul maghiar Szekesfehervar, dar pentru că Ungaria este mai avansată în negocierile de aderare, ea beneficiază de alte programe de finanţare ale UE şi deci, nu mai prea putem derula programe comune cu ei. Desigur, înfrăţirea cu Sliven are în vedere şi strângerea relaţiilor culturale şi economice reciproce şi în afara cadrului programelor Uniunii Europene.
Anca DINICĂ
|