Revoluţia din PNL se apropie de sfârşit
LIBERALII AU DEMARAT RECONSTRUCȚIA PARTIDULUI
La sfârşitul săptămânii trecute Delegaţia Reprezentanţilor Naţionali a PNL a hotărât să pună capăt luptelor fratricide ce durau de peste trei luni în partid, prin convocarea unui Congres Extraordinar la Braşov, cu prezenţa a 1200 de participanţi, pe 24-25 august 2002.
Cele mai importante puncte pe ordinea de zi a Congresului vor fi adoptarea noului statut al PNL, alegerea Preşedintelui şi a Biroului de conducere, precum şi adoptarea obiectivelor şi a strategiei partidului. În acest sens a fost constituită o comisie formată din 7 membri, 3 din tabăra lui Patriciu, 3 din cea a lui Stoica şi unul din fostul APR, care va lucra în următoarele trei săptămâni, până la proxima Delegaţie a Reprezentanţilor Naţionali, la centralizarea propunerilor din filialele judeţene şi la organizarea efectivă a Congresului.
* Stolojan rămâne liberal
În cadrul şedinţei, un anunţ important l-a făcut preşedintele Consiliului Naţional al PNL - Theodor Stolojan, care a afirmat răspicat hotărârea sa de a nu părăsi partidul şi de a munci în continuare în cadrul lui. Însă, acesta s-a declarat nemulţumit de situaţia existentă în interiorul partidului, de modul cum se munceşte şi cum se respectă deciziile majorităţii din partid. Stolojan a subliniat clar că nu liberalii din ţară sunt vinovaţi de starea existentă în PNL, ci doar Biroul Permanent Central care este într-un blocaj decizional "în care se schimbă hotărârile conjunctural, nemulţumiţii neparticipând la îndeplinirea ci la schimbarea lor".
* Stoica nu-şi mai asumă responsabilitatea pentru cele ce se petrec în partid
Nemulţumit de faptul că toate propunerile sale au fost respinse cu o majoritate covârşitoare de voturi de către Delegaţia Reprezentanţilor Naţionali, Valeriu Stoica a susţinut că nu mai poate fi considerat responsabil pentru ceea ce se va întâmpla în PNL în perioada care urmează, până la Congresul Extraordinar, pentru că "toate soluţiile propuse de mine se lovesc de lipsa de cooperare a membrilor grupului Patriciu".
De asemenea, Stoica a anunţat că se retrage din cursa pentru preşedinţia PNL deoarece: "consider că situaţia actuală din partid impune constituirea celei de-a treia căi, independenţa de cele două tabere, astfel încât nici un reprezentant al grupării Stoica sau Patriciu să nu acceadă la conducerea partidului".
* Patriciu susţine un preşedinte cu rol
reprezentativ
Vicepreşedintele PNL - Dinu Patriciu - consideră de asemenea că se impune modificarea cât mai rapidă a statutului şi alegerea unei noi conduceri. În viziunea vicepreşedintelui liberal, noul preşedinte al PNL va trebui să aibă un rol de reprezentare, deciziile urmând să fie luate de o structură executivă puternică, eficientă, structurată în comisii pe domenii specifice. În opinia lui nu este important preşedintele partidului ci programul politic al PNL şi strategia politică.
* Stolojan va candida pentru conducerea PNL dacă îi convine noul statut
Impulsionaţi de declaraţia că nu va părăsi partidul, liderii organizaţiilor judeţene i-au solicitat lui Stolojan o întâlnire separată în care i-au cerut să candideze la preşedinţia partidului. Acesta a promis că se va gândi la o asemenea ipoteză dar a condiţionat-o de modificarea statutului PNL. În viziunea lui Stolojan PNL va deveni o alternativă viabilă doar dacă se va putea guverna în primul rând pe el însuşi.
Cu alte cuvinte Stolojan înclină spre formula de conducere, avansată tot mai pregnant de unii membri ai partidului, prin care puterea de decizie va urma să o aibă preşedinţii organizaţiilor judeţene, hotărârile lor urmând să fie puse în practică de către un birou executiv restrâns de conducere format în principal din tehnocraţii partidului. Prin adoptarea unui asemenea statut este evident că atât gruparea Stoica, cât şi cea a lui Patriciu nu se vor regăsi în noul birou de conducere, PNL-ul urmând să fie condus de către Stolojan cu apropiaţii săi din partid.
Romana ŞTEFAN
CUGIR 1989 - lacrimi și durere
Ziua de 21 decembrie 1989, a dus în oraşul Cugir pe lângă libertate de acţiune şi exprimare, concepte specifice noii democraţii care se instala în România la acea dată şi ororile unor crime.
Studentă în drept, Valentina Pop din Cugir acum în vârstă de 20 de ani, avea pe atunci doar 7 anişori, iar evenimentele din decembrie 1989 aveau să o marcheze pentru tot restul vieţii prin amintirea tragică a despărţirii de ce avea mai drag pe lume - tatăl său.
Despre cele întâmplate la Cugir în decembrie 1989 s-a scris şi s-a vorbit mult, dar din păcate s-a făcut prea puţin pentru restabilirea adevărului. Iată de ce deputatul PRM de Alba, ing. Emil Crişan a făcut o declaraţie în plenul Camerei Deputaţilor prin care a cerut ca asasinii să-şi primească pedeapsa, iar cei ucişi în chip bestial să fie declaraţi martiri ai revoluţiei încât familiile lor să poată beneficia de facilităţile Legii 42/1990.
Ioana Valentina Pop a ales facultatea de drept pentru a ajunge să descopere tainele justiţiei, care justiţie în cazul tatălui său nu a existat niciodată şi de fapt nu există nici acum.
Preşedinţia României, Guvernul şi Ministerul Justiţiei au obligaţia de a respecta valorile democraţiei, făcând lumină în cazul de la Cugir, căci dacă există o limită până şi în rău şi o măsură a degradării până şi în moarte, să recunoaştem că la Cugir în 21 decembrie 1989 aceste praguri au fost trecute.
ing. Emil CRIŞAN, deputat PRM de Alba
|