Statistică sumbră și la nivelul județului Alba
Populația a scăzut în ultimii zece ani cu 31.000 de locuitori
În cursul zilei de ieri, ec. Ana Topârceanu, şefa Direcţiei judeţene de Statistică Alba, a făcut publice rezultatele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 18 martie a.c., înregistrate la nivelul judeţului nostru. Astfel, în urma centralizării acestor date, a rezultat că numărul persoanelor înregistrate în judeţul Alba este de 394043, numărul populaţiei stabile fiind de 382999 persoane. Precizăm că, spre deosebire de populaţia înregistrată, care include şi persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din localitate, populaţia stabilă include doar persoanele prezente la recensământ în gospodărie, precum şi persoanele temporar absente din localitate.
Datele pe care vi le vom prezenta în continuare fac referire doar la populaţia stabilă, deoarece acest indicator este cel mai utilizat în statistica populaţiei. Faţă de ultimul recensământ din 1992, populaţia stabilă a scăzut cu 30920 persoane(-7,5%) aceeaşi tendinţă înregistrându-se şi la nivelul ţării (-4,2%). Cauzele principale care au determinat scăderea populaţiei sunt sporul natural negativ (-7500 persoane între cele două recensăminte), soldul migrator puternic negativ şi faptul că un număr important de persoane (aproximativ 11000, comparativ cu 6000 la recensământul anterior) sunt plecate în alte judeţe din ţară sau în străinătate pentru o perioadă îndelungată. La nivelul localităţilor, scăderi semnificative ale populaţiei se înregistrează în oraşele Cugir (-18,7%), Aiud (-9,4%), Câmpeni (-8,8%), Zlatna (-8,3%) precum şi în comunele Mogoş (-27,4%), Ceru Băcăinţi (-23,9%), Şugag (-23,7%), Livezile (-22,7%), Râmeţ (-22,6%), Almaşu Mare (-21,3%). Doar în câteva localităţi, statistica indică înmulţirea populaţiei şi anume la Doştat (+5,5%), Cricău (+4,6%), Ciugud (+3,5%),Sântimbru (+3%), Vinţu de Jos (+2%) şi Teiuş (+1,1%).
Efectele depopulării se resimt cu precădere în mediul rural mai izolat, în nu mai puţin de 34 localităţi, unele dintre ele având mai puţin de 10 locuitori! Şi mai tragic este că 6 dintre acestea în speţă Cicard, Inceşti, Doptău, Carpenii de Sus, Hărăşti şi Poieni,toate aparţinând de unele comune, sunt nelocuite iar alte două, Geamăna şi Bordeşti Poieni înregistrează câte un singur supravieţuitor.
Din punct de vedere etnic, lingvistic şi religios, populaţia judeţului Alba se menţine în linii mari la nivelul înregistrat în 1992. Populaţia de etnie română deţine 90,4% din totalul populaţiei stabile adică 346098 persoane, fiind urmată de etnicii maghiari cu 5,4%, de rromi cu 3,8% şi de cea de etnie germană cu 0,3%, celelalte minorităţi detinând ponderi nesemnificative. Faţă de 1992 numărul populaţiei de etnie germană s-a redus cu 61,5% iar cel al maghiarilor cu 16,5% în timp ce rromii s-au înmulţit cu 14,5 procente. În realitate numărul romilor ar putea fi cu mult mai ridicat, mulţi declarându-se români sau maghiari. De asemenea, ortodocşii domină de departe peisajul religios cu un procent de 86%, fiind urmaţi de reformaţi cu 3,9%, greco-catolici cu 3,6%, penticostali cu 1,9%, romano-catolici cu 1,3%, baptişti cu 1,1% şi unitarieni cu 0,5%. În numerele următoare vom reveni cu prezentarea detaliată a fiecărui capitol cuprins în acţiunea de recensământ.
Răzvan JURCĂ, Adriana DURIGĂ