Cine îi face statuie lui Theodor Stolojan
     Theodor Stolojan a fost fără îndoială vedeta politică a zilei de 11 iulie, când a făcut pasul decisiv în preluarea şefiei Partidului Naţional Liberal. Acest lucru s-a întâmplat la Palatul Parlamentului, unde 38 de organizaţii locale ale PNL, din 47, s-au declarat de acord cu propunerile sale de modificare a statutului partidului. Succesul este cu atât mai mare cu cât, iniţial, unele amendamente au fost privite cu reticenţă sau criticate pentru că ar periclita democraţia internă din partid. Dat fiind faptul că unele critici ar putea fi considerate îndreptăţite, ar trebui să ne întrebăm ce anume i-a determinat pe liderii teritoriali să-l urmeze în număr atât de mare pe Theodor Stolojan. Faptul că prin amendamentele acestuia ei vor avea un cuvânt mai greu de spus în partid decât până acum nu constituie, după părerea noastră, un răspuns satisfăcător, el fiind numai parţial adevărat. Noi credem că liderii din teritoriu, mult mai apropiaţi de electorat decât miliardarii din gruparea Patriciu, văd în persoana lui Theodor Stolojan locomotiva în stare să scoată partidul din sfera acelui 10 la sută în care el pare să fi încremenit de doi ani încoace. Iar sondajele de opinie difuzate în aceste zile îi confirmă pe deplin, Stolojan fiind liberalul pe care românii îl cunosc cel mai bine şi în care au cea mai mare încredere. Conform sondajului CURS, el are un grad de notorietate de 91 la sută, credibilitatea de care se bucură în rândul cetăţenilor atingând 41 de procente. Dintre fruntaşii PNL, numai Teodor Meleşcanu s-ar apropia cât de cât de Stolojan, în fostul aperist având încredere un sfert dintre subiecţii sondajului CURS. Şeful partidului, Valeriu Stoica, nu adună decât 12 procente, iar Dinu Patriciu, "inamicul" nr. 1 al actualei conduceri liberale, stă mai prost, având numai 6 la sută cotă de credibilitate. Ierarhia liberalilor în funcţie de credibilitatea lor arată astfel: Stolojan, Meleşcanu, Valeriu Stoica, Crin Antonescu, Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu. Oricât de liberali în doctrină ar fi Dinu Patriciu şi Călin Popescu Tăriceanu, acest lucru nu poate propulsa PNL-ul acolo unde îl doresc membrii şi simpatizanţii săi, adică la guvernare. Evident, după alegerile din 2004.
     Cum se explică, însă, popularitatea lui Theodor Stolojan şi marea încredere pe care o investesc în el nu doar adepţii liberalismului ci şi oameni de alte orientări sau cu totul dezinteresaţi de politică? Ceea ce face din Theodor Stolojan o figură atât de agreată este, înainte de orice, imaginea lui de om cinstit, serios şi responsabil, dezinteresat de putere şi de avantajele pe care posesia ei i le-ar putea conferi. Comportamentul jalnic al politicienilor din România, lăcomia şi lipsa lor de scrupule, abuzurile la care se dedau fără ruşine, sub ochii tot mai dezgustaţi ai mulţimii, sunt cărămizile din care s-a ridicat de la sine soclul viitoarei statui a lui Theodor Stolojan. Că aşa stau lucrurile o arată iarăşi cu vârf şi îndesat capitolul dedicat corupţiei dintr-un recent sondaj Metro Media. Astfel, 48% din populaţie consideră că în prezent corupţia este mai mare decât în perioada 1996 - 2000. Un procent aproape egal (43%) crede că anul viitor corupţia va creşte şi doar 29% apreciază că actualul guvern a reuşit să reducă proporţiile acestui fenomen. Peste jumătate din subiecţi (51%) îi identifică la nivel central pe cei mai mulţi oameni corupţi, iar 26% spun că aceştia se regăsesc, în egală măsură, la nivel central şi local.