| Știri |
|
Canicula bagă oamenii în spital
Temperaturile ridicate din ultimele zile şi umiditatea ce a depăşit limitele normale, au dat mari dureri de cap locuitorilor judeţului Alba. Au fost luate în evidenţă mai multe persoane care au suferit din cauza acţiunilor solare, fiind diagnosticate cu arsuri, afecţiuni cardiace şi hipertensiune etc. Medicii reînnoiesc apelul către cei mai expuşi la astfel de îmbolnăviri să evite să circule în orele caniculare, să poarte pălărie pe cap şi îmbrăcăminte uşoară. (F.R.) Poluarea omoară peștii pe râul Ampoi Pe râul Ampoi, la confluenţa cu Valea Morii, a fost semnalată ieri la prânz o poluare cu substanţe chimice (var şi clor) soldată cu mortalitate piscicolă. Potrivit primelor supoziţii, acest fenomen se datorează staţiei de tratare a apei potabile a oraşului Zlatna, fiind afectat râul Ampoi pe o lungime de aproape 1 km. Şeful SGA, ing. Traian Matiş, şi inspectorul şef adj. al IPM Alba, ing. Emilia Timiş, s-au deplasat în zona poluată imediat după semnalarea acestui accident. Specialiştii susţin că debitul mic al râului Ampoi a favorizat producerea poluării în zonă. Urmează ca după efectuarea analizelor necesare să se stabilească cu exactitate cauzele poluării de pe râul Ampoi. (A.D.T.) Într-o săptămână Apă multă şi bună la Abrud Preşedintele interimar al CJ Alba, Eugen Popa, ne-a informat că în cursul săptămânii viitoare va fi rezolvată şi problema alimentării cu apă potabilă a oraşului Abrud, care va fi "de bună calitate şi îndestulătoare". Directorul SC Apa CTTA SA, Viorel Lazăr, este în permanenţă în zonă şi coordonează acţiunea de înlocuire a conductelor cu grad mare de uzură, aşa încât, de săptămâna viitoare, abrudenii să aibă apă potabilă. Aşa cum v-am mai informat, problema alimentării cu apă la Câmpeni s-a rezolvat cu o lună mai repede decât se anticipase, graţie eforturilor susţinute ale Apa CTTA SA şi CJ Alba. (F.R.) |
| Editorial |
| Curier județean |
| Ultima oră |
| Alte căutări în arhivă |
| Reveniți la ziua de azi |
|
Aurul de la Roșia Montană va intra în tezaurul Băncii Naționale a României
•Interviu cu d-l Gabriel DUMITRAŞCU, director general adjunct la SC ROŞIA MONTANĂ GOLD CORPORATION SA  - D-le director general, de câteva luni, foarte multă lume, atât oameni simpli cât şi specialişti, emit opinii diferite despre "Proiectul Roşia Montană". De ce credeţi că este controversat proiectul în speţă?
- Eu cred că se întrezăreşte în sfârşit profitabilitatea în minerit. Problema este că n-au înţeles mulţi că profitabilitatea nu-ţi cade din cer. Aici este vorba de şase ani de stăruinţă, de prospecţiuni, de elaborarea acestor proiecte şi de peste 60 de milioane de dolari cheltuiţi până acum. Aşa cum se cunoaşte, urmează ca încă 400 de milioane de dolari să fie investiţi până la finele anului 2004, atunci când practic se vor începe probele tehnologice. - S-a spus că aţi obţinut aprobarea efectuării acestui proiect de exploatare pe criterii politice. Confirmaţi acest lucru? - Acest proiect a început în urmă cu şapte ani, pe timpul guvernării PDSR a continuat în 1996 - 2000, în perioada coaliţiei şi continuă pe timpul guvernării PSD. Deci, nu văd care este legătura. Este firesc să ai o colaborare în tot acest timp cu Ministerul Industriilor şi Resurselor care gestionează problema resurselor. Statul este partener în afacere cu 20%, în condiţiile în care toate finanţările sunt realizate de partea străină. - Unde va vinde România aurul exploatat? - În principiu, Băncii Centrale. BNR trebuie să i se acorde dreptul de preemţiune şi să achiziţioneze cantitatea de aur produsă, însă există posibilitatea de a intra şi pe burse internaţionale. - Care va fi investiţia în mediu? - Trebuie să se ştie că la Roşia Montană au fost afectate 2.000 de hectare, ca mărime a exploatării miniere trecute. Proiectul nostru vizează o suprafaţă de 722 hectare - zonă industrială şi 900 hectare - zonă de protecţie, unde nu va fi decât un loc verde, o pădure care să despartă zona industrială de cea rezidenţială a localităţii. Tehnologiile cele mai moderne pe care le vom utiliza sunt cele de operare în carieră şi de procesare. Vor exista staţii de neutralizare a apelor, în plus anual se va depune o garanţie de mediu prin care se va asigura că vom respecta angajamentele privind protecţia mediului. - Există voci care cred că tehnologia folosită prezintă un risc prin poluarea mediului. Ce ne puteţi spune despre procesul bazat pe cianuri? - Tehnologia pe care o utilizăm noi este folosită în proporţie de 92% în producţia mondială de aur, respectiv pe baza cianurilor - restul prin filon de aur. Accidentele care au mai fost înregistrate nu s-au datorat cianurii, ci au fost provocate din cauza conductelor şi iazurilor de decantare care s-au deteriorat. Compania dispune de toate procedeele care să nu afecteze sănătatea umană şi mediul, pentru că există acel distrugător de cianuri spre finalul procesului tehnologic. Aş vrea să se înţeleagă că acest proces, care este folosit în Canada, SUA sau alte state, este cel mai puţin dăunător. Riscul de a muri din cauza cianurii este mai mic decât riscul de a fi lovit de trăznet. - S-au făcut multe comentarii şi speculaţii privind acţiunea de strămutare a moţilor. Cum se va desfăşura acest proces? - Procesul de negociere cu proprietarii a început practic de aproximativ o lună de zile. Măsurătorile şi evaluările pentru acest proces au început însă de acum doi ani. Până acum sunt aproape 150 de familii care au negociat cu compania, iar o mare parte dintre acestea au şi semnat contractele de vânzare-cumpărare şi şi-au ridicat chiar şi banii necesari. Oferta companiei este apreciată de localnici ca fiind generoasă, iar mai mult de 90% din cetăţeni sunt angajaţi în discuţii cu compania. Am propus negocieri pentru 789 familii, din care 155 locuiesc în blocuri din Roşia Montană. În momentul de faţă nu se pune problema strămutării de biserici sau cimitire. Cheltuielile exclusiv destinate strămutării populaţiei se ridică la 50 de milioane de dolari, efectuate de compania "Gabriel Resources". Până la sfârşitul anului 2004, toate familiile se vor muta în case noi. - Exploatarea de la Roşia Montană a condus la creşterea cotaţiei acţiunilor companiei la Bursa din Canada. - Este adevărat că Bursa din Canada funcţionează cu totul altfel decât cea din România. Ea dispune de un adevărat corp de experţi. Este însă imposibil de operat pe bursa canadiană faţă de cea românească. Creşterea cotaţiei a fost o urmare firească a faptului că noi am avansat în optimizarea posibilităţii exploatării miniere, iar eforturile s-au reflectat în creşterea cotaţiilor. - Pe ce vă bazaţi când spuneţi că Galeriile Romane de la Roşia Montană, unice în Europa, nu vor fi afectate? - În primul rând, Galeriile acestea nu sunt unice, pentru că nu sunt singurele Galerii Romane. De doi ani, noi rezolvăm un program împreună cu Ministerul Culturii, în care sunt incluşi şi arheologi din Franţa pentru a pune în evidenţă valorile acestui obiectiv istoric şi în paralel dezvoltăm un program de punere în valoare a lor. Eforturile s-au materializat în foarte mulţi bani cheltuiţi până acum în programul cultural, iar rezultatele au fost vizibile. - Care va fi concret câştigul statului român din această afacere? - Se pleacă de la ideea că Roşia Montană este o zonă minieră care este foarte afectată de rata crescută a şomajului. Din acest punct de vedere putem spune că primul câştig din punct de vedere social este că se vor crea 3.500 de locuri de muncă, în cadrul companiei. Statul nu va mai da anual 3 milioane de dolari pentru exploatarea de la Roşia Montană, ci va primi 20% din profitul acestei companii. Alt lucru esenţial este că se va dezvolta toată infrastructura zonei: drumuri, alimentarea cu apă, spitale, construcţii de unităţi de învăţământ, IMM-uri. Radu ŞTEFAN
Despăgubiri de 13 milioane de lei pentru fiecare familie afectată de recentele inundații Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor a analizat ieri situaţia pagubelor produse în judeţul Alba în perioada 28 mai - 17 iunie a.c.în urma ploilor torenţiale la care s-a adăugat pe alocuri şi grindină.Cele mai afectate localităţi au fost Zlatna, Aiud şi Rădeşti, fiind distruse în total 7 locuinţe, 10 anexe gospodăreşti, porţiuni semnificative din drumurile judeţene şi locale şi peste o mie de hectare de culturi agricole.Valoarea totală a pagubelor a depăşit în acea perioadă suma de 9,7 miliarde de lei, la care se mai adaugă şi cele 1,3 miliarde lei - pagube pricinuite recent în zona Baia de Arieş. Cei prezenţi ieri la şedinţă, în frunte cu prefectul Ioan Rus, au aprobat raportul susţinut de ing. Traian Matiş, directorul S.G.A., în acest sens fiind formulate şi o serie de propuneri ce vor fi înaintate Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi Comisiei Naţionale de Apărare. Astfel, s-a decis ca familiile care au avut de suferit să primească fiecare câte 13,35 milioane de lei drept despăgubiri, iar pentru Consiliul local Zlatna s-a propus alocarea sumei de 5,2 miliarde de lei, bani necesari efectuării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare pe versanţii din zonă.(R.J.) |