Guvernul României redistribuie sărăcia
     Ieri s-a încheiat la Sibiu reuniunea liderilor organizaţiilor Partidului Social Democrat din judeţele Ardealului cu membrii Delegaţiei Permanente a PSD. La această reuniune prezidată de premierul Adrian Năstase, a fost prezentat pentru prima dată amplul Program de Protecţie Socială pe care Guvernul României îl lucrează de aproape o lună. Spunem amplu, pentru că nimic nu a fost uitat pentru a face suportabilă la iarnă viaţa marii majorităţi a românilor. Ne place s-o recunoaştem sau nu, tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă s-a dovedit un continuu calvar, în care sunt atraşi tot mai mulţi bani de la buget şi tot mai mulţi cetăţeni care nu reuşesc să acopere din venituri ceea ce consumă sau ar trebui să consume pentru a avea un trai decent. Dar, mai mult de jumătate din populaţia ţării - aşa cum relevă un recent sondaj de opinie - este departe de un trai decent. Ea se află în situaţia de a face o alegere dură: achitarea facturilor la utilităţi şi renunţarea la mâncare sau viceversa. Pentru că este evidentă alegerea, iar condiţiile impuse de acordurile cu FMI şi Banca Mondială trebuie respectate dacă dorim ca acestea să nu fie blocate, Guvernul a optat pentru o cale de compromis. O cale ce prin majorarea subvenţiilor, indexărilor şi compensărilor redistribuie sărăcia. Dar, prins între ciocan şi nicovală şi în conformitate cu doctrina sa social-democrată PSD nu a avut de ales. Indexarea alocaţiei pentru copii, majorarea cu 25% a venitului minim garantat, ajutoare pentru facturile la întreţinere mai mari, indexarea trimestrială a pensiilor, majorarea cu 12% până la sfârşitul anului a salariilor bugetarilor, clemenţă pentru chiriaşii rău-platnici, extinderea reţelei magazinelor economat, subvenţii pentru asigurarea populaţiei cu produse agro-alimentare sunt principalele coordonate ale Programului de Protecţie Socială. Alături de persoanele fizice sunt vizate în program şi persoanele juridice, guvernul încercând prin majorarea facturii energetice să scoată de la "cei bogaţi" suficienţi bani pentru ca regiile furnizoare de servicii şi chiar producătorii de energie să nu-şi întrerupă activitatea în urma execuţiilor silite, a debranşărilor, a datoriilor de miliarde de lei. O întrerupere de activitate e mult mai dăunătoare, mai costisitoare decât un program social care înghite sume foarte mari atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale deja secătuite. Există însă pericolul real ca "cei bogaţi", în condiţiile în care se promovează clemenţa pentru rău-platnici, să refuze la rândul lor achitarea facturilor. Şi astfel, intenţiile bune ale Guvernului să fie nu numai zădărnicite, dar chiar să adâncească criza. Pentru că una dintre marile probleme cu care statul se confruntă de 12 ani este cea a colectării veniturilor. Şi de aceea nu este suficient să încarci facturile, ci trebuie în primul rând să te asiguri că le vei putea încasa! Or până acum nici un guvern nu s-a dovedit în stare de aşa ceva. Singurele care au înregistrat ceva progrese la acest capitol sunt administraţiile locale. Acesta este şi motivul pentru care asupra bugetelor locale au fost "virate" o serie de sarcini - de la asigurarea venitului minim garantat, la plata subvenţiilor pentru căldură. Exemplul lor nu a fost încă urmat de administraţia centrală, care doar îi ameninţă pe marii perdanţi (întreprinderile energofage cu datorii de mii de miliarde la bugetul de stat) în loc să ia măsuri cu adevărat reformatoare.