Încă o palmă pe obrazul ţăranului
     Guvernul, ori se întrece cu gluma ori nu se pricepe la agricultură sau îşi bate pur şi simplu joc de ţăranul român. Pentru că ceea ce face numai mostră de responsabilitate şi de cunoaştere a realităţilor satului nu se poate numi. Cu o rară seninătate, chiar cu nonşalanţă, Guvernul a decis majorarea amenzilor celor care nu-şi cultivă ogoarele. O atare decizie a fost luată după ce în prealabil a auzit din gura ministrului său de profil, că au rămas nelucrate peste 300.000 ha de pământ. O cifră mare, dacă nu sumbră, deşi noi credem că suprafaţa nelucrată este mult mai întinsă. S-a întrebat oare, Guvernul şi ministrul de resort de ce au rămas nelucrate cele 300.000 de ha? Dovadă că nu, din moment ce au hotărât să-i amendeze pe ţărani. În consecinţă, fiecare ţăran va trebui să scoată din buzunar între 10 şi 20 de milioane de lei pentru fiecare hectar în parte.
     Carevasăzică, Guvernul în loc să găsească cauzele pentru care cele 300.000 de ha au rămas nelucrate şi să găsească soluţii viabile care să stimuleze agricultura şi pe cei care o fac, declarând-o prioritate naţională, el a gândit cum nu se poate mai prost şi mai păgubos, bătându-şi practic joc de cei care i-au ales în fruntea ţării. Cum de la talpă (a ţării) la craniul lor e o distanţă cam mare, au ales o soluţie pe care oricât ne-am strădui să-i găsim o justificare, căutând prin statisticile popoarelor, n-o vom găsi nicăieri în lume. Guvernul n-a făcut decât să-şi dea cu stângul în dreptul şi să-şi arate muşchii bine hrăniţi cu produse din import, căci cele autohtone nu prea există. S-au gândit cu tărtăcuţele lor în palatele cu aer condiţionat să-i determine pe ţărani, câţi mai sunt, să muncească pentru a sparge statisticile şi recordurile.
     O aritmetică simplă ne arată că la 1 ha lucrat, câştigul unui ţăran dacă are noroc să nu dea grindina sau n-o arde seceta, este de 700.000 lei. Acelaşi hectar nelucrat îi aduce o amendă de minimum 10 milioane de lei sau maximum 20 la ha. S-o luăm băbeşte, domnilor guvernanţi. Dacă un ţăran are de pildă 10 ha şi cultivă doar 9, atunci va trebui să cedeze statului tot profitul de pe cele 9 ha şi încă să mai aducă de unde-o şti încă unul pentru a putea acoperi amenda. Te întrebi în ce secol şi în ce ţară trăiesc cei care diriguiesc treburile agriculturii? Ei n-au aflat încă, dar cei care fac agricultura în România sunt în marea majoritate bătrâni, că Ceauşescu i-a dezbărat pe tineri să mai lucreze pământul? Oare cu ce obraz se vor duce autorităţile să aplice amenzile? Se întreabă cineva de la Palatul Victoriei, cum vor reuşi ţăranii din pensiile lor de 150.000 lei să plătească fabuloasele sume de milioane de lei cu care îi sileşte statul. Să vezi ceea ce nu s-a mai pomenit niciodată în această ţară, ca puşcăriile să fie pline de ţărani septuagenari şi octogenari care nu şi-au plătit amenzile.
     Şi mai este în toată această harababură o aberaţie: lipsa respectului pentru proprietate. Nici un proprietar nu poate fi obligat prin lege să-şi folosească averea după cum vor alţii. Fiecare ţăran are dreptul de a decide ce face cu pământul lui, fără să dea socoteală nimănui. Este absolut problema fiecăruia cum vrea şi înţelege să profite de pe urma proprietăţii pe care o are. Un lucru e cât se poate de limpede: dacă agricultura ar fi o afacere rentabilă, atunci să fim siguri, n-ar intra în paragină mii de hectare. Tot mai cred că pe căldura asta neuronii guvernanţilor au cam luat-o razna şi că se va reveni la normal.