| Rugăciunea de azi |
Slăbeşte, lasă, iartă, Dumnezeule, greşelile noastre, cele de voie şi cele fără de voie, cele cu lucrul şi cu cuvântul, cele cu ştiinţa şi cu neştiinţa, cele din noapte şi din zi, cele cu mintea şi cu gândul; toate le iartă nouă, ca un Bun şi Iubitor de oameni. Amin.
Calendar religios
Ortodox: Sf. Mironosiţă întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena; Cuv. Mc. Marcela
Catolic: Sf. Maria Magdalena
|
|
|
| Știri |
Cine-a pus cârciuma-n drum?
Postul de Poliţie Lupşa a fost sesizat la sfârşitul săptămânii trecute de administratorul AF Ralina că în faţa localului este căzut pe o placă de beton, Cristian Dan Batiga, de 43 de ani. Acesta zăcea inconştient şi sângera la tâmpla dreaptă. Rănitul a fost transportat la spital cu o fractură de os temporal, fiind internat în secţia de neurochirurgie unde a fost supus unei operaţii. Din cercetări a reieşit că în local, victima a avut o altercaţie cu Ioan Olaru, de 29 de ani, pe care a încercat să-l lovească cu un cuţit. Olaru a parat lovitura şi fiind din nou ameninţat, a pus mâna pe o piatră cu care l-a lovit în cap pe Batiga, după care a plecat acasă. (F.R.)
ASTRA Blăjeană - numărul 2
În aceste zile a ieşit de sub teascurile tipografiei numărul 2 din acest an al revistei "ASTRA Blăjeană", editată de Despărţământul ASTRA "Timotei Cipariu" Blaj. Un prilej de plăcută şi instructivă reîntâlnire cu literatura română, cu istoria, sau cu evenimentele culturale ale vremii noastre organizate de ASTRA. Unul dintre cele mai importante, chiar dacă nu aparţine în întregime ASTREI, este recenta înfrăţire dintre Mica Romă şi oraşul Recanati (Italia), locul unde la sfârşitul secolului al XVIII-lea se năştea marele poet italian Giacomo Leopardi. Nu este întâmplător deci spaţiul amplu dedicat în revistă călătoriei culturale pe care delegaţia blăjeană a făcut-o în Italia, semnificaţiei acestei înfrăţiri, sau paralela semnată Ion Mărgineanu, între creaţia poetică a lui Leopardi şi cea a lui Eminescu. Dar cum nici valorile aflate mereu în atenţia ASTREI nu pot fi eclipsate, ele sunt prezente în articolele "Blajul şi idealul paşoptist", "Vasile Moldovan - memorialist al Revoluţiei de la 1848-1849", "Octavian Goga despre Câmpia Libertăţii" şi altele. Despre activitatea despărţământului blăjean, dar şi a marilor manifestări organizate de ASTRA pe plan naţional puteţi citi ample relatări.
Anca DINICĂ
|
|
Filialele miniere din Apuseni datorează la fondul de şomaj 100 miliarde lei
După ce v-am prezentat primii 10 datornici din judeţ, la asigurările sociale, este rândul să vă reţinem atenţia cu cei mai consistenţi debitori la fondul de şomaj. Astfel conform datelor puse la dispoziţie de către DGMSS Alba, aceştia sunt în mare parte aceiaşi ca şi în prima situaţie. Filialele miniere din Apuseni, Arieş-Min SA, Avram Iancu SA şi Roşia-Min SA deţin împreună cca. 100 miliarde lei datorie din totalul debitului de 127,2 miliarde lei. Pe lista restanţierilor de frunte se mai află la loc de cinste SC Uteps SA - 12,1 miliarde lei, Filiala Zlatmin SA - CNCAF Minvest Deva - 9,1 miliarde lei, SC Incov SA - 3,6 miliarde lei, SC Apolon Galda - 1miliard lei, SC Apă CTTA SA - 1 miliard lei, SC Transalba SA - 922 milioane lei şi Societatea de transport public Alba Iulia - 708 milioane lei.(R.J.)
"Minunea s-a înfăptuit!"
A fost aşezată o pancartă "turistică" anunţând Detunata
După cum am fost informaţi de două persoane de mare credibilitate din zonă (este vorba de prof. Emil Jurca şi un mic întreprinzător), "minunea s-a înfăptuit". Adică s-a întâmplat ceea ce spuneam de curând că trebuie să se întâmple. La intrarea în fiecare localitate din Munţii Apuseni (pentru o eficientă promovare turistică) este necesar să se amplaseze pancarte pe care să fie trecute detalii cu privire la obiectivele ce merită a fi vizitate, eventual trasee, marcaje, puncte de informare, spaţii de cazare, etc.
Ei bine, "minunea" la care ne refeream constă în faptul că la intersecţia drumului (naţional, din câte ştim), ce duce de la Alba Iulia la Abrud, prin Zlatna (ramificaţia spre Bucium) a fost amplasată o astfel de pancartă. Doar atât că, aşa cum se întâmplă la români, aceasta a fost aşezată (nu zicem de cine) la vreo... 50 de metri dincolo de intersecţie, unde n-o vede nici un turist. (Cred că n-o văd nici românii, care ştiu că-i aşezată acolo, darămite străinii.) Nu ştiu, Doamne, dar parcă cineva ar dori să-şi bată joc de bieţii moţi, parcă cineva ar dori cu tot dinadinsul ca zona asta binecuvântată de Dumnezeu să rămână înapoiată, aşa cum a fost ţinută dintotdeauna, undeva în... întunericul Evului Mediu. (I.H.)
Creşte populaţia feminină a judeţului
Din datele prezentate de Direcţia Regională de Statistică Alba, reprezentată de ec. Ana Topârceanu rezultă, în urma recensământului din acest an, că populaţia stabilă a judeţului este de 382.999 persoane. Populaţia feminină deţine o pondere de 50,4 la sută din totalul populaţiei, fiind în uşoară creştere comparativ cu anul 1992, când a fost de 50 la sută. În ultimii 10 ani, populaţia masculină a judeţului a înregistrat o scădere de 17.236 ( cu 8,3 la sută faţă de 1992), fiind devansată scăderea populaţiei feminine ( 13.684, respectiv cu 6,6 la sută comparativ cu 1992). Probabil, una din cauzele care au condus la reducerea numărului populaţiei masculine îl constituie plecarea la muncă în străinătate pe o perioadă mare de timp care depăşeşte 12 luni. (R.J.)
|
|