Sincopă în colaborarea poliţie-procuratură
Polițiștii - nemulțumiți de soluția procurorilor în cazul vitezomanului din Aiud
Col. Marin Aron, şeful IPJ Alba, a declarat presei că este surprins neplăcut de soluţia dată de procurori - cercetarea în stare de libertate - în cazul tânărului Lucian Pop din Aiud care vineri seara a adus în stare de alertă toate unităţile de poliţie din Aiud, Teiuş, Alba Iulia şi Sebeş. Tânărul s-a urcat la volanul unui autoturism Toyota (aparţinând unchiului său, dar fără permisiunea acestuia) fără a poseda permis de conducere şi a condus cu viteză excesivă pe DN 1, ignorând toate avertizările echipajelor de poliţie întâlnite în trafic, ba chiar riscând să rănească grav agenţii de circulaţie şi să avarieze autoturismele echipajelor de poliţie.Urmărirea s-a sfârşit pe raza localităţii Lancrăm-Sebeş, unde tânărul a "parcat" de nevoie, într-un stâlp. Unchiul lui Pop şi-a retras între timp reclamaţia de furt depusă la Poliţia Aiud, gest acceptat în cazul infracţiunilor reclamate între rude. Consultându-se cu procurorii aiudeni, poliţiştii nu l-au reţinut pe Pop deoarece fapta sa - conducere fără permis - presupune doar o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani închisoare sau amendă penală.
Col. Aron consideră că nu este normal ca orice hoţ de găini să fie arestat imediat iar într-un astfel de caz, ale cărui consecinţe puteau fi extrem de grave, să nu fie dispusă o măsură corectă. Inspectorul şef consideră că şoferul amator trebuie pedepsit pentru faptele comise, o măsură fermă impunându-se în acest caz ţinându-se cont de faptul că numai în primele 6 luni ale anului pe raza judeţului Alba s-au produs 61 accidente grave în care au murit 17 persoane iar 52 au fost rănite grav.
În acest context, prim-procurorul Eugen Fulop a declarat că: "Poliţia Aiud nu a solicitat emiterea mandatului de arestare, apreciind în mod just că faptele nu prezintă un pericol care să impună luarea măsurii preventive, cu atât mai mult că proprietarul autoturismului, unchiul făptuitorului, şi-a retras plângerea pentru săvârşirea infracţiunii de furt şi infracţiunii de distrugere. În acest context, afirmaţia inspectorului şef al IPJ Alba că este indignat de faptul că "cercetarea infractorului se face în stare de libertate", apărută într-un cotidian local, este nejustificată şi nepotrivită, având în vedere relaţiile bune de colaborare existente până în prezent. Trebuie să precizăm că măsura arestării preventive lezează un drept fundamental al persoanei şi nu poate fi luată decât în condiţiile pe care le prevede legea, după derularea strictă a procedurilor specifice. O asemenea măsură care implică consecinţe deosebit de grave trebuie să fie luate în afara oricărei comenzi şi presiuni şi se fundamentează numai pe dovezile care indică vinovăţia infractorului şi pericolul pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a acestuia".
Inspectorul şef, col. Marin Aron a ţinut să precizeze că, de fapt, colaborarea între poliţie şi parchet este foarte bună, poate una dintre cele mai bune din ţară.
Nicoleta TOMUŢA
Ploile torenţiale de săptămâna trecută au produs
Pagube de peste 7 miliarde de lei pe drumurile județene
În perioada 16-18 iulie în judeţul Alba s-au înregistrat în mai multe zone ploi torenţiale care au produs mari necazuri. În principal pe drumurile naţionale, judeţene sau comunale, dar şi prin curţile oamenilor. În aceste zile prefectura judeţului Alba şi Consiliul judeţean lucrează la evaluarea acestora astfel încât guvernul României să poată elibera sumele necesare reparării stricăciunilor. Până acum cea mai clară situaţie este cea a pagubelor produse pe drumuri. Conform datelor furnizate de vicepreşedintele Consiliului judeţean Alba - Doru Cetean, valoarea acestora este de 7,1 miliarde de lei. Cel mai afectat a fost drumul DJ 107 I pe raza comunei Bucium, unde a fost rupt un pod şi zidurile de sprijin în mai multe locuri, pe o distanţă totală de peste 5 km. Pagubele aici se ridică la 3 miliarde de lei. Tot de 3 miliarde de lei are nevoie DJ 704 A pe raza comunei Pianu, unde un podeţ a fost luat de râul Pianu, care a mai rupt şi drumul în câteva locuri, zidurile de sprijin şi lucrările de protecţie a malurilor. Pagube mai mici s-au înregistrat pe DJ 750 C Sălciua - Ponor - Valea Mănăstirii - Stremţ - Teiuş - 500 milioane de lei, DJ 107 E Aiud-Ciumbrud-Hopârta - Vama Seacă - 400 de miliarde de lei şi DJ 107 M unde a fost rupt un podeţ în satul Colţeşti - 400 de milioane de lei. După cum spuneam, acestea sunt pagubele contabilizate până acum pe drumurile judeţene, pentru că sumele totale suntem siguri sunt mult mai mari, în ele intrând pagubele înregistrate de gospodăriile populaţiei şi cele înregistrate pe drumurile naţionale.
Anca DINICĂ
Oraşele judeţului Alba pot primi fonduri nerambursabile pentru infrastructură
•Revenim astăzi cu noi precizări privind licitaţia de proiecte de infrastructură locală în zonele afectate de restructurarea industrială
La sfârşitul săptămânii trecute, Ministerul Dezvoltării şi Prognozei (MDP) şi Delegaţia Comisiei Europene (DCE) au lansat o nouă componentă - "Schema de finanţare nerambursabilă pentru proiecte mici de infrastructură" din cadrul programului finanţat de Uniunea Europeană - PHARE Coeziune Economică şi Socială, ne-a informat directorul ADR "CENTRU" - Simion Creţu. Această cerere de ofertă îşi propune finanţarea de proiecte mici care să contribuie la îmbunătăţirea infrastructurii locale şi a calităţii vieţii în comunităţile afectate de restructurarea industrială.
Bugetul programului este de 25,33 milioane EURO, din care 19 milioane EURO din partea Uniunii Europene, iar restul de 6,33 milioane EURO, co-finanţare de la bugetul de stat. Valoarea finanţării nerambursabile acordate pentru fiecare proiect va fi între 100.000 şi 850.000 EURO. Din valoarea totală a costurilor eligibile ale proiectului 90% vor fi acoperite de program iar restul de 10% de către solicitanţii de finanţare din surse proprii.
Solicitanţii eligibili pot fi Consilii locale/Primării sau Consilii Judeţene sau consorţii ale acestora cu alte autorităţi publice locale, instituţii publice (spitale, universităţi de stat, muzee etc.) şi/sau organizaţii non-guvernamentale. Proiectele trebuie derulate în cele 11 zone de restructurare industrială cu potenţial de creştere economică, identificate în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi aprobate prin HG 399/2001.
Directorul ADR "CENTRU" - Simion Creţu, a reamintit că în regiunea "CENTRU" sunt declarate două zone de restructurare şi anume "zona IX industrial - extractivă a Munţilor Apuseni", care cuprinde localităţile Alba Iulia, Sebeş, Aiud, Blaj, Ocna Mureş, Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş, Teiuş, Cugir, Zlatna şi "zona XI de industrie complexă a Transilvaniei Centrale" - cu localităţile Braşov, Făgăraş, Săcele, Victoria, Zărneşti, Codlea, Râşnov şi Rupea din judeţul Braşov, Mediaş, Avrig, Agnita, Dumbrăveni şi Copşa Mică din judeţul Sibiu, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului din judeţul Covasna, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi Vlahiţa din judeţul Harghita şi Sighişoara, Târnăveni, Luduş, Iernut din judeţul Mureş. De asemenea, Simion Creţu susţine că această schemă de finanţare va contribui la revigorarea economică a oraşelor în vederea creşterii capacităţii acestora de a-şi asuma rolul de catalizator al creşterii economice pentru zonele învecinate şi la crearea unui mediu favorabil dezvoltării industriei, serviciilor şi a turismului.
Schema de finanţare nerambursabilă poate fi utilizată pentru proiecte în unul din următoarele domenii: * acţiuni destinate îmbunătăţirii infrastructurii, cum ar fi: reabilitarea şi modernizarea spitalelor, a infrastructurii locale de transport (modernizare, reabilitare, consolidare etc.) şi a celei de mediu (reţele de aprovizionare cu apă, reţele de canalizare şi de tratare a apelor reziduale, evacuarea deşeurilor urbane solide etc.), îmbunătăţirea infrastructurii urbane; * proiecte de investiţii asigurând condiţiile necesare pentru ridicarea calităţii ofertei turistice prin: îmbunătăţirea şi ridicarea infrastructurii de acces, de mediu şi a utilităţilor publice în zone cu atractivitate turistică demonstrată şi lucrări de restaurare a clădirilor de patrimoniu, pentru a satisface solicitările diverselor segmente de piaţă. Nu se acordă sprijin pentru investiţii productive în turism, generatoare de profit, cum ar fi facilităţile de cazare sau alimentaţie publică.
Termenul limită de depunere a proiectelor este 15 noiembrie 2002 (ora 16.00 - ora României), cererile de finanţare urmând să fie depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională "CENTRU".
Setul complet de documente, care include cererea de Finanţare, este disponibil pe paginile de Internet ale Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, www.mdp.ro şi a delegaţiei Comisiei Europene, www.infoeruopa.ro precum şi la sediile Agenţiilor de Dezvoltare Regionale.
Dana MOTREANU