Investigaţii tardive
Moartea învăţătoarei Cristina David, în atenţia Colegiului Medicilor Alba
Colegiul Medicilor Alba a declanşat o anchetă pentru a stabili împrejurările în care şi-a pierdut viaţa Onorina Cristina David (43 ani, învăţătoare, din Alba Iulia). Femeia s-a prezentat la secţia ORL a Spitalului cu infecţie localizată la nivelul gâtului. Surse oficiale spun că pe lângă antibioticul necesar tratamentului, pacientei i-a fost administrată şi glucoză în perfuzie. La scurt timp femeia a intrat în comă, fiind transportată la secţia de reanimare. În decurs de câteva ore pacienta a suferit trei infarcturi, ultimul provocându-i decesul. Cauza oficială a decesului a fost stop cardio-respirator. Moartea subită a învăţătoarei, în urma căreia a rămas orfan un băiat de 15 ani, a stârnit revoltă şi disperare în rândul rudelor acesteia, care au făcut publică această situaţie. Ulterior, s-a descoperit că femeia suferea de diabet. Preşedintele Colegiului Medicilor Alba, dr. Gheorghe Vieru, a anunţat ieri că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat în acest caz iar în prezent se efectuează verificări pentru a se stabili dacă este sau nu vorba de o culpă medicală. Traseul parcurs de pacientă va fi refăcut în întregime şi se vor cere note explicative fiecărui medic. Deoarece se impun analize medicale amănunţite, specifice unor astfel de cazuri grave, dr.Vieru a precizat că rezultatele vor fi făcute publice abia săptămâna viitoare.
Nicoleta TOMUŢA
La jumătatea mandatului
Senatul a adoptat peste 1000 de proiecte legislative
Interviu cu dl Cornel FILIPESCU - senator P.S.D. de Alba
- D-le Cornel Filipescu, vă aflaţi la jumătatea mandatului de senator PSD, ales de locuitorii judeţului Alba. Deoarece unii cetăţeni s - au obişnuit să critice cu orice prilej activitatea parlamentarilor, acordându-le puţin credit, vă rugăm să vă referiţi pentru început la specificul activităţii dvs. în special şi al Parlamentului în general.
- Într-adevăr, în percepţia cetăţenilor activitatea legislativului apare oarecum denaturată, pe de o parte din lipsă de informaţie, dar şi datorită faptului că de cele mai multe ori în mass-media sunt reflectate mai mult aspectele negative decât cele pozitive, ignorând munca deloc uşoară a parlamentarilor. Trebuie să precizez că noi avem menirea de a elebora legi şi ca un bun exemplu că nu stăm degeaba, în perioada 11 decembrie 2000 - 26 iunie 2002, au fost adoptate în plenul Senatului 1152 proiecte de legi şi propuneri legislative, din care au fost promulgate 1004. Numai în recent încheiata sesiune februarie - iunie 2002, Senatul a adoptat 334 legi şi propuneri legislative, extrem de necesare creerii unui cadru adecvat care să susţină dezvoltarea unor importante domenii de activitate. Menţionez în acest sens Legea 386/2002, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei Române pentru investiţiile străine, Legea 360/2002 privind statutul poliţistului român, proiectul de lege privind impozitul pe profit, Legea audio-vizualului, Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi unele măsuri privind întărirea disciplinei contractuale.
Pe lângă activitatea desfăşurată în plenul Parlamentului, munca noastră continuă în diferite comisii parlamentare în care am fost nominalizaţi. Eu fac parte din două comisii şi anume: Comisia de învăţământ şi cultură şi Comisia de muncă şi protecţie socială. Sarcina noastră în cadrul şedinţelor comisiilor constă în a studia cu atenţie fiecare iniţiativă legislativă, de a o modifica sau completa după caz dându-i apoi avizul pentru a putea fi adoptată. Este o muncă ce implică multă responsabilitate, deoarece trebuie să surprindem şi să înlăturăm eventualele lacune sau confuzii care pot apărea în proiectele de legi.
- Referitor la mult mediatizata integrare europeană, ne puteţi enumera câteva dintre legile adoptate de Senat?
- Şi în acest sens s-au făcut eforturi serioase pentru a se adopta un pachet de legi, care să se armonizeze cu documentele europene în vigoare. Mă refer la legea privind taxa pe valoare adăugată, legea organizării şi funcţionării poliţiei române, legea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei, legea protecţiei monumentelor istorice, legea venitului minim garantat, a administraţiei publice locale, a comerţului electronic şi altele.
Desigur că mai este nevoie şi de realizarea altor paşi la fel de importanţi dar oricum ţara noastră se îndreaptă cu fermitate şi fără echivoc spre comunitatea europeană.
- Ştim că aveţi contacte nemijlocite cu oamenii din teritoriu. Spuneţi-ne câţi cetăţeni din judeţul Alba v-au solicitat sprijinul de la începutul mandatului şi până în prezent şi care au fost problemele predominante ridicate de ei?
- Din registrele de audienţe, care pot fi consultate oricând la sediul biroului parlamentar, reiese că până în prezent am fost solicitat de un număr de 3275 de cetăţeni din judeţ pe parcursul audienţelor acordate la Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Zlatna, Teiuş şi nu numai. În cea ce priveşte problemele acestora, cele mai numeroase au fost cele legate de locuri de muncă (40%), nemulţumiri privind aplicarea legislaţiei în domeniul fondului funciar (35%) şi soluţionarea unor cauze în instanţele judecătoreşti (20%), iar un procent de 5% dintre cetăţenii veniţi în audienţă, mi s-au adresat cu diferite probleme sociale.
- Cu ce iniţiative legislative vă veţi întoarce la sesiunea de toamnă a Senatului?
- Intenţionez să propun membrilor comisiei de învăţământ şi ştiinţă, atunci când voi reveni la treabă, o revedere a întregii legislaţii din acest domeniu atât de important pentru noi toţi, deoarece unele prevederi ale legii adoptate, nu mai corespund realităţii şi necesită unele modificări pentru a fi cu adevărat funcţionale.
- D-le senator, cum o să vă refaceţi forţele în această vacanţă parlamentră pentru sesiunea din toamnă, care se anunţă a fi una complexă şi poate chiar furtunoasă?
- Deşi pare de necrezut, eu nu am intrat cu adevărat în vacanţă, deoarece problemele de la birourile senatoriale din judeţ continuă să mă solicite. Nu pot să ignor necazurile oamenilor care vin la mine deşi sunt în vacanţă şi de aceea, încerc să soluţionez cât mai multe dintre cererile lor. Sunt mult prea multe doleanţe de rezolvat, ca să trecem nepăsători pe lângă ele, chiar dacă şi noi parlamentarii avem nevoie uneori de perioade de refacere.
A consemnat
Răzvan JURCĂ