Crimă şi pedeapsă în oraşul martir Cugir
•Doi dintre ucigaşii miliţienilor din Cugir au fost condamnaţi la ani grei de închisoare
*Faţa văzută a lucrurilor: "În semn de omagiu adus eroismului manifestat de locuitorii oraşului Cugir şi pentru cinstirea martirilor căzuţi în Revoluţia din Decembrie 1989, oraşul Cugir se declară Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituţia României" (Legea nr. 351 din 6 iunie 2002). O lege care confirmă meritele celor care în acel decembrie însângerat au ieşit în stradă pentru a lupta pentru o cauză mai bună. Cinste acelora care au încercat să le ofere urmaşilor un motiv de a mai trăi în România!
*Faţa nevăzută a lucrurilor: Luni, 29 iulie, în jurul orelor 23.30, în arestul IPJ Alba au fost depuşi Aurel Mihu (37 ani, din Cugir) şi Adrian Gheorghe Carica (31 ani, din Cugir), condamnaţi de Tribunalul Teritorial Militar Bucureşti la câte 10, respectiv 13 ani de închisoare cu executarea pedepsei. Ei au fost depistaţi de poliţiştii din Cugir pe raza localităţii Orăştie - Hunedoara, unde lucrau ca îngrijitori de animale. Faptele? În 21 decembrie 1989, cei doi au participat la linşarea comandantului Miliţiei Cugir, cpt. (post mortem) Valentin Pop şi a plt. maj. (post mortem) Ilie Staicu. În 21 decembrie, într-o perioadă de degringoladă şi intoxicare informativă, printre manifestanţii de la UM Cugir s-a răspândit zvonul că în beciurile miliţiei sunt arestaţi deja patru colegi de muncă. În consecinţă, manifestanţii s-au deplasat în faţa unităţii de miliţie, solicitând eliberarea celor arestaţi. Deoarece miliţienii nu au acceptat dialogul cu demonstranţii, aceştia au spart uşa unităţii şi au aruncat prin geamuri cu cocteiluri Molotov. Se cuvine însă să intervenim cu o precizare, în semn de respect pentru cei care au ieşit atunci în stradă pentru a lupta cu adevărat pentru o viaţă mai bună: deoarece sediul poliţiei era (şi este şi acum) în vecinătatea cartierului ţigănesc "Coşbuc" (unde ţiganii fuseseră aduşi de pe Râul Mic şi mutaţi de regimul Ceauşescu în blocuri noi-nouţe, pentru "integrare socială"), alături de demonstranţi s-au adunat atunci aproape toţi chiriaşii cartierului ţigănesc, care au chitit că e momentul oportun să se răzbune pentru toate "corecţiile" încasate de la miliţieni, în beciurile unităţii. În consecinţă, în momentul în care miliţienii au început să sară pe geamuri, din cauză că focul şi fumul cuprinseseră sediul miliţiei, aceştia au fost capturaţi de o parte dintre... demonstranţi. În asemenea împrejurări şi-au pierdut viaţa cpt. Valentin Pop şi plt. Ilie Staicu. Celor care iartă dar nu uită le reamintim că trupul neînsufleţit al cpt. Pop a fost incendiat şi mutilat îngrozitor - unul dintre participanţii la linşaj tăindu-i chiar o ureche şi muşcând din aceasta! Cadavrele au rămas o zi şi o noapte lângă unitatea de miliţie, pentru .."exemplu". Cei doi miliţieni au fost ucişi de Adrian Carica, Alexandru Popa (s-a sinucis în 1993!), Aurel Mihu şi Dumitru Severa (zis Tică Fereastră). Cadavrele au fost profanate de Alexandru Popa, Ioan Mircea Nichifor şi Constantin Gheorghe Copos. (Dosar Penal nr.13/p/1993, Curtea de Apel Alba).
Nicoleta TOMUŢA
De la 1 august
Se pot depune cereri pentru fondurile SAPARD
Guvernul a aprobat ca, începând cu data de 1 august 2002, să aibă loc depunerea şi înregistrarea oficială a cererilor de finanţare la Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. Cererile de finanţare se vor depune în sesiuni lunare, în prima şi ultima zi lucrătoare a lunii respective, inclusiv. Aprobarea Rapoartelor de selecţie şi informarea beneficiarilor de către Agenţia SAPARD vor avea loc numai după data emiterii deciziei Comisiei Europene privind conferirea managementului asistenţei financiare pentru Programul SAPARD. Nici o cheltuială efectuată de către beneficiari nu este eligibilă dacă se efectuează înainte de această dată.
Preşedintele interimar al Consiliului judeţean Alba, ec. Eugen Popa, face un apel tuturor categoriilor de potenţiali beneficiari ai Programului SAPARD din judeţul Alba să nu rateze această mare şansă pentru agricultură şi infrastructura rurală a judeţului. Eugen Popa îi sfătuieşte pe cei interesaţi, atât societăţi comerciale, cât şi administraţiile locale, să prezinte proiecte viabile, bine elaborate pentru a accesa fondurile SAPARD încă de la primele licitaţii de proiecte.
(D.M.)