S-a rupt cerul deasupra Munţilor Apuseni
Apele dezlănţuite au depăşit 60 litri pe metru pătrat
•Zeci de case şi gospodării au fost inundate * Kilometri de drumuri distruse total sau parţial au lăsat localităţi izolate * Cotele de inundaţii ale râului Arieş au fost depăşite cu aproape o jumătate de metru * 5 localităţi au rămas fără curent electric * La inundaţiile de luna trecută, pagubele produse pe drumurile naţionale ce străbat judeţul nostru au fost de 130 miliarde de lei * Rectificare bugetară - o picătură de "ploaie" într-un ocean de necesităţi
Deasupra Munţilor Apuseni de pe raza judeţului nostru se poate spune fără nici o exagerare că s-a rupt cerul; miercuri şi joi, au fost două zile de coşmar, în care ploaia s-a transformat într-un şuvoi învolburat ce cădea din cer. La Arieşeni s-au înregistrat 64,7 l/mp; la Avram Iancu - 47,9 l/mp; la Scărişoara 37,2 l/mp; la Abrud - 30 l/mp. Arieşul şi-a ieşit din matcă, cotele de inundaţii fiind depăşite cu aproape o jumătate de metru. Datele furnizate de oficialităţi se modifică de la o oră la alta; la închiderea ediţiei ziarului nostru, apele învolburate se retrăgeau încet, încet în matcă, cotele de inundaţii pe Arieş fiind depăşite doar la Cîmpeni şi Scărişoara; la Albac unde nivelul râului a crescut cu o jumătate de metru, apele s-au retras şi erau sub cotele de atenţie. Specialiştii spun că este vorba şi de o creştere artificială a debitului râului Arieş datorită manevrelor de golire a barajului de la Mihoeşti. Prefectul de Alba, Ioan Rus, alături de primarii localităţilor moţeşti afectate (pentru a câta oară!) de inundaţii au evaluat ultimele pagube, sperând ca acestea să fie "contabilizate" de reprezentanţii guvernului chiar în şedinţa de azi. Gospodăriile, casele şi drumurile, fie ele judeţene sau comunale au fost din nou "ţintele" viiturilor dezlănţuite. Zeci de gospodării au fost inundate; spre exemplu, la Gîrda de Sus - 2 case şi 80 de gospodării (în general terenuri) au fost afectate; la Zlatna - 23 de gospodării inundate iar la Scărişoara - 40 de gospodării au fost distruse de ape, la Albac - 6 anexe gospodăreşti au fost luate de ape şi 15 hectare de lunci inundate. Drumul naţional 75 a fost puternic afectat de calamităţile din aceste zile, fiind inundat pe diverse porţiuni, şi chiar rupt; la un moment dat, în comuna Gîrda de Sus, pe o porţiune de 3 km a fost blocat. Echipele de intervenţie au reuşit să degajeze de aluviuni şi nămol DN 75 la Albac şi la Scărişoara, acelaşi drum naţional a fost inundat pe o porţiune de 2,7 km, iar la Avram Iancu - rupt pe o distanţă de 70-80 metri liniari, o parte din comună rămânând izolată. Zeci de kilometri de drumuri comunale, diguri de apărare şi podeţe au fost distruse. Cinci localităţi de lângă oraşul Cîmpeni au rămas fără energie electrică după ce copacii rupţi de vântul puternic au căzut peste firele electrice şi au avariat 14 posturi de transformare; de asemenea, un stâlp de înaltă tensiune din Arieşeni care alimentează satele aparţinătoare, s-a prăbuşit. În zona Munţilor Apuseni se circulă cu mare dificultate, în multe porţiuni doar pe un singur sens.
Şi zona mai de "câmpie" a fost afectată de ploile torenţiale, pe drumurile Sebeşel - Răchita, Săsciori - Dumbrava - Cîlnic, circulându-se pe un singur sens.
Consiliile locale sunt în continuare în stare de alertă mai ales că meteorologii au anunţat noi precipitaţii abundente care pot depăşi 30 de litri pe metru pătrat, îndeosebi în Apuseni. Autorităţile sunt "cu ochii" şi pe râurile Mureş şi Ampoi unde se semnalează creşteri ale debitelor. O primă estimare a pagubelor produse marţi - 13 august indică suma de 14 miliarde de lei (fiind excluse pagubele produse pe drumurile naţionale). Oficiali din cadrul Consiliului Judeţean Alba au declarat că luna trecută, distrugerile provocate de inundaţii pe reţeaua de drumuri naţionale ce traversează judeţul Alba se ridică la 130 miliarde de lei. Sumele par colosale comparativ cu capacitatea... bugetară naţională, judeţeană, ori locală, în condiţiile în care la rectificarea de buget din această lună, din cele 255 de miliarde de lei solicitate de judeţul nostru, Guvernul a alocat... 7,5 miliarde de lei.
N.R. La încheierea ediţiei ziarului nostru, Ministerul Administraţiei Publice a comunicat următoarea avertizare meteorologică: "În intervalul 15-17 august 2002, instabilitatea atmosferică va fi mai pronunţată îndeosebi în centrul ţării şi la munte, unde temporar vor fi averse de ploaie, descărcări electrice, intensificări de vânt şi, izolat, căderi de grindină. În 24 de ore, cantităţile de apă vor depăşi, pe alocuri, 30-40 l/mp."
Dana MOTREANU
Prefectul Ioan Rus este alături de moţii din zonele calamitate
Ploile torenţiale ce s-au abătut în ultima perioadă asupra Apusenilor au produs pagube de neimaginat, aducând deopotrivă disperare, lacrimi şi deznădejde în sufletele moţilor. Îngrijorat din pricina acestei situaţii, prefectul Ioan Rus s-a aflat ieri alături de locuitorii zonelor afectate de inundaţii, unde împreună cu specialiştii s-au căutat soluţii imediate pentru refacerea obiectivelor distruse. La Arieşeni, furia apelor a produs pagube sistemului de alimentare cu energie electrică, doi stâlpi fiind duşi de ape în Arieş. Curentul electric a fost asigurat utilizând surse de energie din judeţul Bihor. Apele au dus mai multe punţi şi podeţe, dar cu sprijinul firmei Selina şi al lucrătorilor de la Drumuri Naţionale, care au intervenit cu utilaje speciale, s-a asigurat o bună circulaţie în zonă. "La Avram Iancu situaţia e mai gravă, apele au distrus aproape 100 de metri de şosea şi momentan nu se poate circula. Imediat ce vremea va permite, vor fi concentrate toate forţele pentru refacerea zonelor calamitate şi îndepărtarea urmelor lăsate de inundaţii", ne-a declarat prefectul Ioan Rus.
(A.D.T.)
Inamicii ţăranului
Guvernul şi mistreţii
Cetăţenii care-şi au lanurile de porumb sub pădurea Şpringului se confruntă în fiecare an cu invazia mistreţilor care le decimează culturile. Niciodată însă războiul cu mistreţii n-a fost atât de atroce ca în acest an. Au pus bieţii oameni în funcţie un întreg arsenal de mijloace pentru a-i speria pe înfometaţii porci sălbatici: tobe, sirene, goarne, împuşcături de arme, urlete, goană de câini etc. Aceştia vin în haite mari de câte 30 de exemplare şi nu mai rămâne nimic în urma lor decât o mirişte goală. Parcă s-au şmecherit aceste nesătule fiare, că vin mai ales noaptea şi pe vreme de ploaie, când bieţii oameni stau pe acasă. Unii dintre cetăţeni au parcelele de porumb în mai multe locuri şi, fireşte nu le pot păzi pe toate. Nu mai puţin de 21 de gospodari au fost păgubiţi de pe urma invaziei mistreţilor.
Cei expuşi pericolului de a-şi vedea dijmuită recolta de porumb şi chiar de grâu au încercat să ia legătura prin Primăria comunei Şpring cu Ocolul Silvic Petreşti pentru a le veni râmătorilor de hac, cu mijloacele specifice, adică de a-i speria cu focuri de armă sau de a-i ucide în cele din urmă. Din păcate lupta este inegală şi ineficientă. Până apare ghinda şi jirul, oamenii vor trăi tracasaţi şi disperaţi că îşi văd irosită munca. Carevasăzică, nimeni nu mai ţine cu ţăranul, nici Guvernul, nici natura şi nici mistreţii. Numai ţăran să nu fii!
(G.M.)