Razii poliţieneşti în localităţile judeţului
     Poliţiştii din mai multe localităţi ale judeţului au continuat raziile prin pieţe dar şi pe drumurile publice.
     La Aiud, 71 de persoane au fost legitimate, 30 de agenţi economici au fost verificaţi şi s-au constatat trei infracţiuni. S-au aplicat 56 de sancţiuni în valoare de 35,4 milioane de lei, 5 persoane au fost amprentate iar alte 6 au fost cercetate. La Teiuş au fost legitimate 11 persoane, doi minori au fost internaţi la Centrul de primire al minorilor şi au fost aplicate sancţiuni în valoare de 300.000 de lei.
     O acţiune similară a avut loc şi la Blaj. Aici poliţiştii au controlat 34 de agenţi economici, 22 de producători agricoli şi 29 de autoturisme, 55 de persoane au fost legitimate, iar 5 suspecţi au fost verificaţi. A fost constatat o infracţiune economică şi s-au aplicat 22 de sancţiuni în valoare de 10,9 milioane de lei. (F.R.)

---

Cruce ridicată în memoria luptătorilor anticomunişti
     Duminică, 18 august a.c., la Bistra va fi oficiată o slujbă religioasă la crucea ridicată în centrul comunei în cinstea luptătorilor anticomunişti. Manifestarea este organizată de Parohia Bisericii Greco-Catolice Unită cu Roma. Având în vedere că se estimează prezenţa a circa 100 de persoane, a fost solicitat sprijinul poliţiei pentru a veghea la buna desfăşurare a acţiunii. (F.R.)

---

Cetăţean german prieten cu Bachus de... România
     Cu ocazia unui control de rutină, poliţiştii cugireni l-au surprins pe strada Râul Mic pe cetăţeanul german Stanislav Jerezy Hofmeister, de 55 de ani, care conducea un autoturism Opel sub influenţa băuturilor alcoolice. Testat cu aparatul special, neamţul avea o alcoolemie în sânge de 0,6. Şoferul a fost dus la spital pentru a i se lua analize de sânge. (F.R.)

---

Accident la Mihalţ
     Un accident de circulaţie s-a consumat în 15 august, în jurul orei 22,30 pe DN14B. Şoferul Daciei 1310 cu număr de înmatriculare AB 04 ETD, Vasile Cosmin Gligor, de 22 de ani din satul Tăuni, comuna Valea Lungă, ce circula în direcţia Teiuş - Blaj, nu a observat o căruţă semnalizată corespunzător şi a lovit-o în spate. În urma impactului, Ioan Vasiu, de 52 de ani, din Mihalţ, s-a dezechilibrat şi a căzut din căruţă pe carosabil. El s-a rănit la faţă şi la palma braţului stâng însă a refuzat spitalizarea. (F.R.)

---

Trimis la închisoare
     Poliţiştii din cadrul Biroului judiciar al Poliţiei Aiud l-au identificat şi reţinut pe Adrian Dan Pintea, de 23 de ani din Turda. Acesta poseda un mandat neexecutat de trei ani de închisoare eliberat de Judecătoria Braşov. Adrian "copilul minune" a fost depus în arest urmând să fie trimis la închisoare pentru a-şi ispăşi pedeapsa. (F.R.)

---

Bani pentru săraci
     Delegaţia Permanentă a CJ Alba a aprobat proiectul de hotărâre referitor la repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a sumei de 21,9 miliarde de lei reprezentând ajutorul social pe trimestrul III. Aceşti bani vor fi împărţiţi pentru beneficiarii Legii venitului minim garantat, după ce proiectul va trece şi prin şedinţa CJ Alba. Cei mai mulţi bani vor merge la Blaj - 2,8 miliarde de lei, în timp ce municipiului Alba Iulia i-au fost alocaţi doar 1,1 miliarde de lei (cu un minus de 1,1 miliarde de lei faţă de suma iniţială). (F.R.)

---

Preţul laptelui a luat-o razna
     De când statul sprijină financiar producătorii de lapte cu 1400 lei/litru la şes şi 1800 lei/litru la munte, era de aşteptat ca preţul acestui produs să rămână neschimbat dacă nu chiar să se micşoreze cum este normal. Practic însă, în condiţiile în care anul acesta s-a obţinut cu 20 la sută mai mult lapte decât anul trecut, preţul laptelui a crescut la 9.500 lei/l. O asemenea anomalie nu poate fi explicată decât printr-un comportament contrar pieţii libere. (S.T.)

---

Sectorul privat salvează exportul
     Schimbările ce au avut loc în structura producţiei industriale a judeţului au favorizat creşterea exporturilor. În prima parte a anului, livrarea produselor industriale la export a fost mai mare cu 4,2 la sută faţă de semestrul I a anului trecut. Mai mult de 84 la sută din mărfurile livrate peste hotare au fost realizate în unităţile cu capital privat, 15,6 la sută în unităţile cu capital mixt şi doar 0,2 la sută în cele cu capital de stat. (S.T.)

Administrarea fondurile europene - luate la bani mărunţi
Concluziile controlului efectuat la ADR CENTRU
     Pentru a clarifica problemele legate de activitatea ADR CENTRU şi a conducerii acesteia vă prezentăm concluziile raportului de control al colectivului de membri ai Corpului de control al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei şi poziţia Consiliului judeţean în această chestiune.
     În perioada 17-21 iulie a.c. la ADR CENTRU a fost efectuat un control privind modul în care ADR CENTRU şi-a exercitat atribuţiile în domeniul utilizării fondurilor alocate finanţărilor nerambursabile. Controlul a avut la bază acordurile încheiate de către ADR CENTRU cu Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi beneficiarii de asistenţă financiară (din cadrul programelor PHARE, FNDR, programelor speciale pentru zonele defavorizate şi din cadrul "Programului pentru dezvoltarea judeţului Alba") documentaţia de finanţare şi de monitorizare, analize şi verificări pe teren, stabilite prin sondaj.
     Iată concluziile corpului de control al MDP care au condus la solicitarea demisiei directorului ADR CENTRU, Simion Creţu: jumătate din beneficiarii din cadrul programelor speciale "Dezvoltarea afacerilor" şi "Sprijinirea investiţiilor", care au fost verificaţi, nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale privind achiziţionarea şi utilizarea utilajelor pentru crearea de noi locuri de muncă. Conform legii, neîndeplinirea acestor obligaţii contractuale poate duce la rezilierea şi la declanşarea acţiunilor de recuperare a sumelor alocate: peste 50% din beneficiarii verificaţi au utilizat neeficient fondurile consumate de la bugetul de stat pentru programele speciale şi au depăşit termenul de finalizare a contractului (31.12.2001); reprezentanţii ADR CENTRU au comis erori în monitorizarea proiectelor pentru programe speciale, cum sunt: evidenţierea greşită a evoluţiei proiectelor, înregistrări de date luate fără vizită la faţa locului, neinformarea ministerului pentru a notifica beneficiarii privind neîndeplinirea obligaţiilor contractuale: ADR CENTRU nu a respectat prevederile H.G. nr. 728/2001 privind efectuarea a cel puţin două vizite pe an la posesorii de certificat de investitor în zonele defavorizate.
     În urma controlului şi a celor constatate ministrul MDP Leonard Cazan a cerut luarea unor măsuri împotriva conducerii ADR CENTRU. Preşedintele interimar al Consiliului judeţean Alba, Eugen Popa, i-a cerut lui Simion Creţu să-şi dea demisia (într-o discuţie avută în cabinetul său) şi a repetat cererea în cadrul recentei întâlniri de la Braşov a Consiliului Regional al ADR 7 CENTRU.
     Schimbarea lui Simion Creţu nu poate fi făcută decât de Consiliul Regional din care fac parte reprezentanţii celor 6 judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) arondate ADR 7 CENTRU - a precizat Eugen Popa. (Biroul de presă al Consiliului judeţean Alba)

---

Declaraţia de presă a directorului ADR
     Referitor la comunicatul emis de Biroul de presă al Consiliului Judeţean Alba, intitulat - "Concluziile controlului efectuat la ADR "Centru", doresc să precizez următoarele: Într-adevăr în luna iulie a.c., reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării şi Prognozei au efectuat un control privind activitatea desfăşurată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională "CENTRU" în domeniul utilizării fondurilor alocate finanţărilor nerambursabile", la finalul căruia au întocmit un raport de control din care reiese că a fost apreciat modul şi gradul de implementare a programelor PHARE şi FNDR, dar au fost evidenţiate o serie de nerealizări la capitolele - verificarea implementării programelor speciale pentru zonele defavorizate şi administrarea zonelor defavorizate.
     Ca director al acestei instituţii doresc să precizez încă de la început că în ceea ce priveşte implementarea programelor speciale pentru zonele defavorizate, ADR "CENTRU" nu este în culpă şi nu poate fi trasă la răspundere pentru nerealizările din contractele de finanţare încheiate cu diferiţi beneficiari de către MDP, din mai multe considerente.
     Cel mai important aspect este faptul că ADR "CENTRU" nu este parte contractantă în contractele de finanţare care s-au încheiat între MDP şi beneficiar. Ca atare, obligaţiile ADR "CENTRU" sunt prevăzute în Contractul cadru pentru implementare şi proceduri speciale, şi se referă la distribuirea cererii de finanţare, furnizarea informaţiilor cerute de către potenţialii solicitanţi, precum şi la colaborarea pentru raportarea, modernizarea, controlul şi evaluarea stadiului proiectelor aferente programelor speciale. Aceste atribuţiuni ale ADR "CENTRU" au fost îndeplinite pentru fiecare beneficiar în parte, mărturie putând sta adresele concrete, ca urmare a vizitelor datate la beneficiari, transmise MDP-ului. Absolut toţi agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în zonele defavorizate Apuseni, Bălan, Baraolt, Cugir şi Copşa Mică au fost verificaţi, conform HG 728/2001, cel puţin o dată în teren, fapt ce poate fi dovedit prin notele de constatare întocmite cu ocazia vizitelor în teren şi baza de date creată în acest scop, până la data de 15 august 2002 finalizându-se a doua vizita în teren la toţi agenţii economici, conform Art. 6, Cap. III din HG 728/2001.
     În aceste condiţii consider ca ADR "CENTRU" şi-a îndeplinit toate obligaţiile care îi reveneau faţă de MDP, adică raportarea a tot ce se realizează în cadrul proiectelor, pentru că nu se stipulează nici unde obligaţia de a da soluţii MDP-ului pentru nerealizările din cadrul proiectelor. Mai concret, răspunderea, modificarea, rezilierea contractului este reglementată explicit doar în contractul de finanţare dintre MDP şi beneficiar.
     Totodată, ţin să vă informez că toate aceste obiecţii ale ADR au fost notificate oficial Ministerului Dezvoltării şi Prognozei (MDP). De asemenea, ele au fost prezentate tuturor celor 6 preşedinţi de Consilii Judeţene din Regiunea "CENTRU", la întâlnirea informală de săptămâna trecută, soliditatea lor determinându-i pe aceştia să nu îşi însuşească raportul şi să considere necesar pentru clarificări o întrunire cu reprezentanţii MDP-ului.
     Ca atare, graba cu care Preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Alba - d-l Eugen Popa - a cerut luarea de măsuri împotriva mea, neaşteptând concluziile finale împotriva opiniilor celorlalţi preşedinţi de Consilii Judeţene, mă determină să cred că la baza acesteia stau alte interese decât buna funcţionare şi credibilitatea ADR "CENTRU".

---

La Roşia Montană
Întâlniri pe tema relocării şi strămutării
     În ziua de 15 august 2002, orele 17.00, la Şcoala Generală din satul Corna - comuna Roşia Montană a avut loc o întâlnire cu cetăţenii acestei localităţi. La aceasta au participat din partea RMGC Gabriel Dumitraşcu, director general adjunct al Companiei, Virgil Nariţa, primarul comunei, Ovidiu Şoit - consilier local, plut. maj. Dorin Toma, şeful postului de poliţie ş.a.
     Cu acest prilej s-au clarificat o serie întreagă de probleme privind relocarea şi strămutarea. D-l primar Virgil Nariţa a abordat problemele specifice satului Corna, încercând să rezolve doleanţele oamenilor până la strămutare şi relocare care vor mai dura astfel ca ei să-şi desfăşoare în continuare activităţile obşteşti în bune condiţii.
     Acţiuni extrem de importante desfăşoară şi poliţia în sensul prevenirii şi apărării oamenilor de eventuali infractori sau impostori. Astfel, lt. col. Gigel Huţan, comandantul Poliţiei Abrud, a fost prezent personal la Roşia Montană, unde a prezentat sugestii în legătură cu aceste posibilităţi, iar după-masa, la Corna, a fost d-l Dorin Toma, şeful Postului de Poliţie Roşia Montană. (Ioan RADU)

---

Centrul Judeţean de Prevenire şi Combatere Antidrog Alba
Ţinta bătăii de joc a "mastodontului" Romtelecom!
     Recent înfiinţatul Centru judeţean de Prevenire şi Consiliere Antidrog Alba, după cum ştiţi probabil, funcţionează ca un fel de "cenuşăreasă" a instituţiilor, deşi importanţa sa este evidentă în contextul creşterii consumului de droguri în şcolile, liceele şi facultăţile din judeţul nostru. Spunem aceasta, pentru că e inadmisibil ca o astfel de instituţie să funcţioneze fără o bază logistică suficientă, chiar fără elementara linie telefonică. De această părere este şi ec. Alin Tomuş, preşedintele Organizaţiei Studenţilor Democraţi, care s-a arătat revoltat de practicile stranii ale "Romtelecom" în acest caz: "În judeţul Alba, instalarea unei linii telefonice se face cu proceduri şi costuri diferite faţă de alte judeţe, afirmă tânărul lider politic. În general, centrele de acest gen au plătit o taxă de instalare în valoare de 500.000 lei şi un abonament de 134.000 lei, iar în particular abonamentul lunar urcă la... 9.000.000 lei! Toată această anormală stare de lucruri există în acelaşi timp în care mastodontul "Romtelecom" îi arde la buzunare pe bieţii români cu tarife exagerate pentru un serviciu de minimă civilizaţie, restricţionându-le accesul pentru neplata facturilor, dar "făcându-se că plouă" când este vorba despre un interes comunitar de importanţa activităţii CJPCA, tratând problema ca pe o afacere profitabilă.
     Acest fapt demonstrează clar ceea ce am spus de atâtea ori, şi anume că la capitolul priorităţi PSD-ul dă dovadă de un total dezinteres, interesul comunitar fiind o noţiune străină partidului de guvernământ!" (I.H.)

---

Paradisuri fiscale
Zonele defavorizate din Alba au atras investiţii de 489 miliarde de lei şi au creat peste 1300 noi locuri de muncă
     În zona defavorizată, care cuprinde 12 localităţi şi are o suprafaţă totală de 108497 ha, au fost eliberate 60 de certificate de investitor. Dintre aceştia, 6 au renunţat la certificat, iar restul de 54 se bucură încă de certificatul de investitor. Prin funcţionarea acestora s-au creat 1983 locuri de muncă, din care 931 locuri pentru şomerii din zonă.
     Investiţiile realizate de agenţii economici beneficiari de certificate de investitor în zona defavorizată sunt în valoare de 443 miliarde de lei. La importul bunurilor amortizabile societăţile respective au beneficiat de scutirea la plata taxelor vamale şi TVA în valoare de 112 miliarde de lei.
     Suprafaţa zonei defavorizate Cugir este de 31030 ha, având o populaţie de 30461 locuitori, din care 29,75 la sută reprezintă forţa de muncă ocupată. Primul certificat de investitor în zonă a fost eliberat la începutul anului 2001. Până în luna iunie s-a ajuns la 22 de certificate de investitor, firmele beneficiare creând 835 noi locuri de muncă, din care 405 pentru şomeri. Investiţiile realizate de agenţii economici sunt în valoare de 45 miliarde de lei. Deţinătorii certificatelor de investitor au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale şi a TVA în valoare de 41,2 miliarde de lei.
     Pe lângă programele de finanţare privind dezvoltarea regională în România, lansate de Comisia Europeană şi Guvernul României, s-au lansat Programele speciale pentru zone defavorizate. Valoarea totală a proiectelor din acest program se ridică la 57,8 miliarde de lei, fiind create totodată 310 noi locuri de muncă. Toate aceste informaţii sunt cuprinse într-un raport al ADR Centru, semnat de ing. Simion Creţu, directorul agenţiei, înaintat la CJ Alba.

---