| Știri |
|
Fuga de sărăcie
Mulţi copii din familii sărace şi numeroase preferă să-şi abandoneze casa părintească şi să ia calea pribegiei, în speranţa că-şi vor crea singuri un drum în viaţă. Un astfel de caz este şi cel al lui Ioan Blană, de 20 de ani, din Târnăveni, cu domiciliul în Mediaş. El a plecat de acasă, părinţii l-au dat dispărut şi IGP-ul l-a dat în urmărire generală în noiembrie 2001. Tânărul a recunoscut că a fugit de acasă însă a precizat că nu vrea să se mai întoarcă acasă întrucât părinţilor le este greu să-şi crească ceilalţi copii. Ioan a ajuns la Cetatea de Baltă unde lucrează ca zilier. De poliţişti a fost găsit la Mihalţ unde era în căutarea unui loc de muncă. (F.R.) Sfinţire de biserică la Uioara de Jos Duminică 25 august a.c. va fi o zi de mare sărbătoare pentru credincioşii ortodocşi din Uioara de Jos, întrucât va fi sfinţită noua biserică din această mică şi frumoasă localitate. Slujba de sfinţire va începe la ora 9.00 şi va fi ţinută de ÎPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia şi un sobor de preoţi. (F.R.) Dispărut de la domiciliu Postul de poliţie al comunei Avram Iancu a fost sesizat luni dimineaţa, la ora 10.00, de Mărioara David, că o rudă de-a sa a dispărut de la domiciliu. Este vorba de Vasile Pogan, în vârstă de 52 de ani, care a fost văzut ultima dată pe 12 august a.c. El are o înălţime de 1,70, păr şaten, neîngrijit. Cine poate da relaţii despre cel dispărut este rugat să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie. (F.R.) |
| Editorial |
| Curier județean |
| Ultima oră |
| Alte căutări în arhivă |
| Reveniți la ziua de azi |
|
Tăierea a peste 5 milioane hectare de pădure, ne-a adus:
Secetă, ploi torenţiale, inundaţii, deşertificarea terenului Un studiu efectuat la nivelul întregii ţări pe o perioadă mai îndelungată de timp atestă că fenomene naturale negative au mai avut loc în România dar nu de proporţiile celor cu care ne confruntăm în ultima jumătate de secol. Cea mai pustiitoare secetă a fost semnalată în anul 1946, care a cuprins Moldova, Dobrogea, Muntenia, Argeş, apoi cea din anii 1964, 1981-1988. Nici una n-a produs însă atâtea dezastre şi nu a cuprins o arie atât de întinsă. Fenomenele naturale neobişnuite, furtuni şi vijelii puternice, chiar tornade care s-au abătut peste mai multe judeţe în luna august a.c. nu s-au pomenit de actuala generaţie şi nici nu sunt consemnate în documentele vremii a se fi întâmplat. Cauzele acestor schimbări bruşte a temperaturii aerului şi a mediului sunt deosebit de complexe. Ele ţin de poziţia geografică a zonelor respective, distanţa acestora faţă de mări şi oceane, de bazinele hidrografice şi nu în ultimul rând de dispariţia în ultimii 170 de ani în ţara noastră a peste 5 milioane hectare de pădure. Aşa se explică că seceta a făcut cele mai mari ravagii în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova unde pădurile reprezintă un procent extrem de redus din totalul suprafeţelor de teren. Analizând şi comparând date statistice studiul confirmă că odată cu dispariţia pădurilor s-au pierdut şi funcţiile de protecţie a acestora asupra mediului înconjurător cum ar fi: funcţia hidrologică (de protecţie a surselor regimului cursurilor şi acumulărilor de apă); funcţia antierozională (de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenului), funcţia climatică (de ameliorare a factorilor climatici). Înainte de epoca modernă pădurile ocupau 70 la sută din suprafaţa teritoriului românesc. În Transilvania, "ţara de dincolo de păduri", suprafeţele împădurite se întindeau pe suprafeţe şi mai mari. În prezent, pădurile ocupă 27 la sută din suprafaţa ţării din care 66 la sută la munte, 27 la sută pe dealuri şi sub 6 la sută în câmpie. În unele judeţe suprafaţă acoperită de pădure s-a diminuat sub 3 la sută. Însumând aceste procente rezultă că în prezent pădurile ocupă 6,8 milioane de hectare, din care 2,6 milioane ha vor trece în proprietate privată. Reprezentarea neuniformă a pădurilor pe întreg teritoriul ţării explică în bună măsură seceta excesivă şi persistenţa ei din iarna şi primăvara acestui an, despre care specialiştii spun că este cea mai gravă secetă din istoria modernă şi contemporană a ţării. Defrişările nesăbuite a pădurilor prin despăduriri rase şi chiar prin incendierea lor pentru ogoare necesare cultivării grâului cerut la export, explică modificările intervenite în succesiunea anotimpurilor, fenomenele meteorologice neobişnuite prin intensitatea şi periodicitatea lor. Numai în perioada 1789-1918, pădurile româneşti s-au micşorat cu 3,8 milioane ha prin exploatare devastatoare de la şes la deal şi mai sus la munte. Studiul semnalează că după împroprietărirea din 1921 şi până în 1938 au mai fost defrişate alte 1283986 ha de pădure, mai cu seamă în sudul ţării, tocmai acolo unde furtuna şi tornada au produs cele mai mari pagube. Pentru limitarea efectelor negative pricinuite de seceta ce afecta sudul ţării, prin anul 1900 s-a trecut la realizarea unor perdele de protecţie pentru ocrotirea ogoarelor cultivate. Acţiunea a fost benefică pentru producătorii agricoli şi aşezările lor rurale. A venit însă anul 1963 când autorităţile comuniste ale vremii, neţinând seama de avertismentele specialiştilor, au decis defrişarea barbară a perdelelor de protecţie pe întinse suprafeţe de teren arabil. Peste puţină vreme seceta a început să facă ravagii. Cu cheltuieli imense s-a trecut apoi la construirea şi amenajarea unor vaste sisteme de irigaţii pe mai bine de 3 milioane de hectare. După '90 instalaţiile de irigaţii au fost abandonate şi dezmembrate făcând practic inutilizabile sistemele de irigaţii. În finalul studiului sunt formulate mai multe sugestii şi recomandări dintre care am extras: *stoparea tăierii prădalnice a pădurilor; *împădurirea suprafeţelor golaşe; *realizarea de urgenţă a perdelelor de protecţie; *să fie înăsprit controlul asupra tăierii fiecărui arbore din patrimoniul statului şi al persoanelor fizice; *împădurirea terenurilor degradate (în judeţul Alba sunt circa 15.000 ha astfel de terenuri); *reîmpădurirea Munţilor Apuseni; *ecologizarea localităţilor, cu deosebire a oraşelor, prin plantări de arbori; *să se treacă de urgenţă la corectarea greşelilor de climat prin realizarea de plantaţii silvice. Ovidiu BUCERZAN
Astăzi, la SC Cugir SA şi Prefectura Alba Ministrul Dan Ioan Popescu va analiza problemele industriei judeţului  Astăzi, se va afla în vizită la SC Cugir SA, domnul Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei şi Resurselor, vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al Organizaţiei Municipale Bucureşti al PSD. Domnia sa va fi însoţit de generalul Decebal Ilina, secretar de stat în acelaşi minister, precum şi de alţi importanţi directori din minister şi RATMIL. Împreună cu factorii de conducere de la firma cugireană, liderii de sindicat, prefectul judeţului Alba şi reprezentanţii altor autorităţi centrale şi locale, vor fi analizate problemele cu care se confruntă uzina, se va vizita noua investiţie de tehnică militară şi se vor stabili măsuri pentru ca la Cugir, în perspectiva aderării la NATO, să existe, în continuare, o puternică şi modernă uzină. Relansarea SC Cugir SA, proces care se află la un nou moment, de când director general a fost numit domnul Cornel Dîrjan, va face şi obiectul unei conferinţe de presă. De asemenea, la invitaţia prefectului Ioan Rus, preşedintele PSD Alba preocupat "foc continuu" de revigorarea industriei judeţului, inclusiv a mineritului, la Prefectura Alba se vor discuta şi alte aspecte ale economiei judeţului Alba. La sediul PSD va avea loc o întâlnire cu liderii PSD Alba. (G.C.)
|