Dezvăluiri senzaţionale din lumea misterelor
Un copil de şapte ani din Alba Iulia operat pe creier devine... un geniu!
La vârsta de 2 ani, Alexandru Pârgaru vedea... "culoarea" muzicii * El a trăit o viaţă anterioară pe "Planeta Verde" * La operaţie, din craniul său a fost extirpat un "diamant"! * Poet, desenator, filosof, preot, biolog şi cântăreţ la 10 ani! * Rodul educaţiei de tip german şi "Cristalele de pe Wertaas" * Mântuitorul şi cămaşa lui Alexandru.

Magdalena şi Eduard Pârgaru, doi artişti tineri din Alba Iulia, au rămas surprinşi pentru prima dată de fiul lor, Alexandru Pârgaru, pe vremea când acesta avea doar doi ani şi abia putea să vorbească. Magdalena s-a trezit brusc, într-o zi, că micul Alexandru îi descrie muzica... în culori. "Mămico, zicea copilul, muzica asta-i albastră. Acum e verde cu roşu şi cu galben..." Femeia a crezut că acestea sunt cuvinte spuse în joacă şi nu l-a băgat în seamă. (Azi ştiinţa demonstrează, în tratate bine documentate, că sunetele pot fi văzute în culori de către persoanele cu capacităţi paranormale şi de către unele specii de insecte, animale etc.) Timpul a zburat şi Alexandru a trecut la "alt nivel" de joacă: a început să "opereze" plante. Avea vreo cinci ani, şi spunea că plantele suferă, se îngălbenesc şi mor din cauza unei boli care s-a încuibat în trupul lor. Pentru Alexandru, încă de la vârsta aceea, plantele erau vii. Vorbea cu ele şi susţinea că acestora nu le place răutatea oamenilor. (La fel, astăzi ştiinţa demonstrează că plantele simt lucruri pe care noi nici măcar nu le bănuim. Dar cum putea Alexandru să ştie acest lucru la cinci ani?)
N-a trecut mult timp şi într-o zi copilul le-a mărturisit părinţilor că ştie un loc unde plantele nu suferă şi nu mor niciodată. Descusut de aceştia, mai în glumă, mai în serios, Alexandru le-a descris "Planeta verde" ("Planeta lui Dumnezeu", cum o numea el), unde plantele nu se usucă, animalele nu se sfâşie între ele şi toţi oamenii sunt... îngeri! (Numele acestei planete este "Wertaas", după spusele lui). Bineînţeles, că şi el, acolo, pe planeta "Wertaas", de unde a venit, era înger. (Această descriere a Paradisului, aşa cum şi-l închipuie toţi marii mistici, nu i-a fost făcută lui Alexandru de nimeni, după cum susţin părinţii lui. Şi-l aminteşte el dintr-o existenţă anterioară, l-a visat, a văzut ceva la TV şi l-a impresionat? Acest fapt rămâne un mister...)
Curând, însă, Magdalena şi Eduard Pârgaru au intrat în panică: fiul lor nu creştea în înălţime. La vârsta de cinci ani arăta firav (de o delicateţe şi o culoare "străvezie", aproape nepământească), la care se adăugau, parcă pentru a-i înspăimânta şi mai rău pe părinţi, "elucubraţiile" lui despre planeta "Wertaas" şi joaca de-a "operarea plantelor". La o examinare medicală amănunţită (inclusiv cu computerul tomograf) s-a descoperit că micul "extraterestru" avea o tumoră pe creier. Părinţii erau disperaţi, căci Alexandru era lumina ochilor lor, mai preţios decât toată averea. (De fapt, ce avere? Cei doi lucrează în decoraţiuni interioare, pictură şi scuptură, şi depind de comenzile pe care le primesc, aşa că uneori trec prin mari dificultăţi financiare). Singura soluţie era intervenţia chirurgicală, care a fost efectuată în anul 1999 (când copilul avea doar 7 ani) la Clinica de neurochirurgie din Cluj Napoca. Spre surprinderea medicilor, din craniul lui Alexandru a fost extirpat un aşa-zis "craniofaringiom adamantinomatos", adică o tumoră de forma unui diamant, durificată, care nu mai prezenta semne de extindere. Aşadar, operaţia a fost încununată de succes, iar la toate controalele ulterioare nu s-a mai descoperit nici urmă de tumoră. Ceea ce n-a putut fi însă extirpat din căpşorul lui Alexandru este... imaginea "Planetei Verzi" şi a acelui paradis în care el era înger şi de unde a venit pe pământ. Tratament nu mai face, se simte bine şi singurul medic care-l vede permanent este dr. Liana Mărginean, un neurolog din Cluj-Napoca (adeptă a "homeopatiei", un tratament bazat pe principiile medicinei naturiste). De fapt dr. Mărginean mai mult stă de vorbă cu Alexandru, de la egal la egal, încercând să afle cât este adevăr şi cât este ficţiune (poate determinată de boală) în spusele lui.
Adevăr sau ficţiune, realitate sau mister, cine ştie? Cert este faptul că Alexandru e un mic geniu azi, la vârsta de 10 ani neîmpliniţi. Este de-a dreptul tulburătoare maturitatea sa, vocabularul, ideile, exprimarea, gestica şi expresia feţei. Ca să fiu mai precis, acest copil vorbeşte ca un înţelept şi este talentat în mai multe domenii: cântă, scrie poezii, desenează etc. Ca să vă faceţi o idee despre geniul lui vă dau doar câteva exemple. El intenţionează să publice un volum de versuri pe care doreşte să-l intituleze "Cristale de pe Wertaas". Mie, personal, mi-a descris aura (verde-albăstruie), m-a declarat om bun (răii, zice el, au o aură roşie... fapt confirmat de yoghini), mi-a explicat că cea mai mare forţă a omului stă în credinţa în Dumnezeu şi în sufletul său, localizat în "capul pieptului" (uluitor, pentru că în acelaşi loc yoghinii localizează Anahata Chakra, "Templul inimii"), mi-a desenat o hartă a cerului pe care a trasat drumul de la Pământ, prin infinit, pe lângă Uranus, până la planeta "Wertaas", pe care se află... Pomul Vieţii etc. Ba mai mult, mi-a scris cu mânuţa lui o îndrumare: "Pe planeta "Wertaas" nu poţi ajunge cu corpul acesta ca o statuie sculptată, de pământ, doar spiritul din corpul pământean poate ajunge pe ea şi numai prin credinţă..."
Demn de menţionat este faptul că de doi ani încoace Alexandru învaţă la Şcoala primară "Sf. Iosif", din Alba Iulia, ce funcţionează pe lângă Biserica Franciscană de pe B-dul Republicii, unde se simte foarte bine în prezenţa Sorei Maria (o călugăriţă franciscană cu care are multe de povestit...) Poate că educaţia riguroasă de tip german l-a maturizat până într-atât, iar educaţia de tip religios i-a imprimat o oarecare înclinaţie mistică. Dar eu cred mai degrabă că Alexandru Pârgaru şi-a găsit locul predestinat, un loc despre care el ştia încă dinainte de a veni pe lume...
Predestinare? Desigur. Pentru că Alexandru mi-a povestit cel mai frumos vis al său, pe care l-a avut înainte de operaţie: "Stau, zice, în curte, la Miceşti. E zăpadă şi viscol. Deodată se deschide poarta şi apare... Iisus. Mă cheamă la El, eu vreau să fug spre El, îmi smulg cămaşa să i-o dau căci pare trist şi înfrigurat... Dar nu pot să-L ating, căci vântul mă ţine în loc". Ce aş mai putea spune? Că e bine aşa, Alexandre, că nu-i încă timpul să mergi la El. Mai rămâi printre ai tăi!
Ioan HĂNŢULESCU
Primarii din judeţul Alba învaţă să întocmească proiecte
Programul SAPARD i-a pus pe aleşii locali la muncă
Aşa cum v-am mai informat, 30 august este data limită a depunerii proiectelor pentru Programul Sapard la Biroul Regional Centru, cu sediul la Alba Iulia. Deşi acest program a fost intens mediatizat atât de autorităţile judeţene cât şi de media, primarii din judeţ nu au dat o prea mare importanţă banilor pe care îi oferă Uniunea Europeană. Şi spunem asta pentru că, până în prezent, nici o primărie nu a depus un proiect în acest sens.
Treziţi în ceasul al 12-lea, unii primari au început totuşi să se mişte, după ce preşedintele interimar al CJ Alba, Eugen Popa a lansat apeluri pentru întocmirea de programe. Mai mult, CJ Alba a demarat acţiuni de sprijinire a accesului la sursele de finanţare ale Programului SAPARD, prin înfiinţarea unei comisii de specialişti din cadrul Direcţiilor Urbanism şi Prognoze-programe. Această comisie a făcut deplasări în teritoriu şi a acordat consultanţă primarilor, pentru proiecte mici de infrastructură, dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale. În plus, din 15 august, CJ Alba acordă zilnic consultanţă la sediu, emite şi avizează certificate de urbanism. Deşi UE este extrem de generoasă, adevărul este că românii nu ştiu sau nu vor să înveţe să întocmească proiecte. Iar milioane de EURO nu-ţi dă nimeni fără proiecte eligibile. Primarii din judeţul Alba ţintesc obţinerea de fonduri comunitare în special pentru drumuri comunale şi alimentări cu apă.
La capitolul "drumuri comunale", pot depune proiecte eligibile pentru prima tranşă de finanţare următoarele primării: Ohaba, Pianu, Meteş, Cenade, Săsciori, Scărişoara, Gârda şi Arieşeni, care au studii de fezabilitate şi urmează să completeze cererile de finanţare şi să le depună.
Pentru fondurile destinate dezvoltării şi îmbunătăţirii infrastructurii rurale - alimentări cu apă, au elaborate documentaţii tehnice în diferite faze, următoarele primării: Horea, Bistra, Blandiana, Stremţ, Unirea, Valea Lungă, Crăciunelu de Jos, Sîntimbru, Întregalde, Berghin, Cricău, Ciuruleasa, Şibot, Vadu Moţilor, Vinţu de Jos, Sâncel, Galda de Jos, Sălciua, Ighiu, Bucium, Cenade, Noşlac, Ohaba, Mihalţ. Urmează ca primarii să ia legătura cu proiectanţii şi în puţinul timp rămas la dispoziţie, să încerce să "îngraşe porcul în ajun".
Florin ROMAN