În comuna Unirea
Primăria şi comunitatea trebuie să muncească pentru ţigani
•Bugetul comunei - 1,5 miliarde pe an, iar ajutorul pentru "sărăcia extremă" - 2 miliarde pe an! * Din 1000 de ţigani, jumătate cer ajutor social *Oameni care trăiesc azi, ca în comuna primitivă *"Şobolanii i-au mâncat nasul copilului, în timp ce dormea..." *Primăria este luată cu asalt de ţigani *"Dacă n-aveam gardieni de pază, ne linşau şi ne dădeau foc...", declară primarul *"Ori îmi daţi banii, ori omor copilul!", zice o "mamă" *Între muncă şi bătaie de joc *"La marginea propriei etnii", proiect de 30.000 USD din partea Guvernului canadian
Vineri, 30 august a.c., redactorii noştri s-au deplasat în comuna Unirea, răspunzând unor sesizări din partea locuitorilor acesteia. Solicitanţii erau membrii unor familii nevoiaşe de ţigani, de pe str. Lăutarilor. I-am găsit pe toţi adunaţi în stradă şi vociferând. Cu chiu cu vai am reuşit să facem oarecare linişte şi să le ascultăm păsurile. Primii care şi-au vărsat "oful" au fost Cristian Rezmeveş şi Loredana Moldovan (ambii de 30 de ani) care au doi copii în vârstă de 10 şi, respectiv, 8 ani. Aceştia au ajuns la disperare din pricina... şobolanilor. Nu se ştie de unde şi cum, locuinţa acestora a fost invadată de nişte şobolani de o mărime incredibilă şi de o agresivitate ieşită din comun. (Unui nepot al celor doi, aflat întâmplător la ei într-o noapte, şobolanii... i-au mâncat nasul!) De aceea, întreaga familie a trebuit să se mute într-un grajd din apropiere, unde trăiesc în condiţii absolut mizere. De gătit se găteşte afară, pe o plită încropită peste câteva, pietre iar apă de spălat sau de băut aduc de la o pompă aflată la mare distanţă (atunci când vine apă şi acolo, că de cele mai multe ori robinetul este blocat sau defect). Deci, condiţii ca în comuna primitivă. Şi pe deasupra rozătoarele sălbatice ca nişte fiare, care-au speriat până şi pisicile şi care se pare că se-nmulţesc în nişte şanţuri pline de gunoi din preajmă. Dar în astfel de situaţii se află majoritatea locuitorilor de pe str. Lăutarilor. Olga Cordoş, bolnavă de TBC, locuieşte împreună cu soţul (care n-are serviciu) şi cu cei 6 copii, într-o cocioabă în care nici nu poţi respira. Ştefan Capa are 7 copii şi se află cam în aceeaşi situaţie financiară, deşi lucrează în anumite perioade la "ciurda satului". Mândra Lăcătuş are un soţ nevolnic şi un copil handicapat, căruia nu i-a putut prelungi certificatul, pentru că... n-a avut nici măcar bani să se deplaseze la Alba Iulia, pentru a fi reexaminat de comisia de specialitate a ISTPH. De fapt de la bani pleacă toate problemele. Este clar că aceşti oamenii sunt săraci şi că trăiesc într-o mizerie cumplită. Şi e tot atât de adevărat că nu şi-au primit (cei care au dosare întocmite) banii din ajutorul social, cam de prin luna iunie. Potrivit noilor reglementări, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 416, a "sărăciei extreme" cei care întrunesc condiţiile prevăzute primesc lunar un ajutor financiar substanţial din partea statului. (Problema este,însă, că nu toţi întrunesc aceste condiţii!) Revoltaţi că n-au primit banii, ţiganii au luat cu asalt Primăria din comuna "Unirea". Şi oricâtă înţelegere am încerca să avem faţă de sărăcia, mizeria şi suferinţa lor, stilul lor caracteristic de a efectua un demers ne-a lăsat un gust amar...
Vineri, după cum spuneam, încă de la prima oră ei se aflau înghesuiţi pe holul primăriei. (Trebuie să ştiţi că accesul spre birourile administraţiei locale are un grilaj ca la puşcărie, închis cu un lacăt solid şi păzit permanent de doi gardieni publici). Văzând atâta îmbulzeală, ţipete, plânsete de copii, înjurături, crize de leşin etc., am intrat la primarul Ioan Metea, pentru a ne lămuri care e situaţia. "Noi, a declarat acesta, avem în plată 265 de dosare pentru ajutor social. Marea majoritate a solicitanţilor este de origine ţigănească, oameni care consideră că au doar drepturi, şi nici o obligaţie. Este adevărat că avem restanţe la plata ajutorului social încă din luna iunie, dar n-am avut bani. Pentru rezolvarea problemei, Consiliul judeţean ne-a alocat prin rectificarea bugetară o sumă de bani suficientă (mai întâi 180 de milioane de lei, apoi încă 300 de milioane de lei) spre a ajunge la zi cu plata ajutorului social, pentru toată lumea.
Trebuie să ştiţi însă că cererile pentru ajutor social au crescut exponenţial, de la 50 de dosare la 265 câte avem acum, şi mai avem solicitări până la... 500! Unde o să ajungem în ritmul ăsta? Din cei 5.400 de locuitori peste 1000 sunt ţigani şi aceştia sunt principalii solicitanţi de ajutor social. Nu ar fi, să zicem, nici o problemă (deşi efortul de la buget este însemnat) însă nu toţi întrunesc condiţiile prevăzute în Legea nr. 416, pentru că... nu-şi respectă obligaţiile! Ei trebuie să efectueze câte 72 de ore de muncă în folosul comunităţi (cu excepţia celor bolnavi, a minorilor şi a mamelor cu copii mici), dar prea puţini îşi respectă această obligaţie. (Pe deasupra, nu aduc adeverinţe de la AJOFM prin care să dovedească faptul că şi-au căutat de lucru şi nu stau doar aşa, cu mâna întinsă către bugetul statului). Le-am confecţionat nişte veste reflectorizante, numerotate, ca să fie recunoscuţi ca prestatori de servicii în beneficiul comunităţii. Şi câte credeţi că am folosit până acum? TREI bucăţi, la 265 de beneficiari de ajutor social! Prin urmare, sunt hotărât să nu le dau banii, până când nu-şi vor face toate orele de muncă. N-o să mă las intimidat, deşi m-au ameninţat şi pe mine şi familia mea...
Aici, în clădirea primăriei, după cum vedeţi, suntem ca sub stare de asediu când vin zilele de plată. Ştiu că v-a mirat grilajul de fier şi prezenţa gardienilor, dar vă rog să mă credeţi că dacă nu erau gardienii, până acum ţiganii ne linşau sau ne dădeau foc, după cum ne-au ameninţat".
În timp ce discutam cu primarul Metea, în biroul acestuia a reuşit să pătrundă o ţigancă tânără cu un copil de mână. Obraznică, sfidătoare, muşcând cu poftă dintr-un măr sub ochii copilului care saliva, aceasta (Claudia Lăcătuş, 20 de ani) i-a cerut primarului pe un ton ameninţător: "Să-mi daţi banii azi, că-s trecută pe tabel...". "Ţie îţi vine mâine rândul", zice Ioan Metea. "Şi eu ce fac până mâine, se răsteşte tânăra, mor de foame? Ori îmi daţi banii acum, ori omor copilul!" Am rămas stupefiat de atâta neobrăzare. Am întrebat-o pe individă dacă a muncit vreodată şi mi-a râs în nas: "De ce să muncesc? Am copil de patru ani!" Primarul se făcuse palid de mânie...
După ce-a ieşit tânăra "mamă", Ioan Metea mi-a mărturisit că întâmpină mari dificultăţi cu solicitările ţiganilor, şi liderii comunităţii de romi din localitate nu-l ajută deloc. Ei vin cu solicitări pentru câte o persoană care, în mod normal, n-ar avea dreptul la ajutor social. "Închipuiţi-vă, ne-a spus Metea, că mi s-a cerut să acord ajutor social unui ţigan care a fost plecat prin străinătate, care are două maşini şi şofer personal angajat. Sau altuia, pe motiv că... are un copil în puşcărie!
Vreau din tot sufletul să-i ajut, dar trebuie să-şi schimbe şi ei mentalitatea şi să se apuce de muncă. Pentru cei care locuiesc în condiţiile mizere pe care le-aţi constatat în str. Lăutarilor vreau să construiesc 7 case, ca locuinţe sociale, dar câteodată mă gândesc că nu merită atâta zbatere şi interes din partea mea. Mi s-a aprobat pentru aceste construcţii un proiect, intitulat "La marginea propriei etnii", care va fi finanţat cu 30.000 USD de Agenţia Canadiană Internaţională de Dezvoltare, în cadrul aşa zisului "Gouvernance Support Program". Dar în situaţia dată, ameninţat cu moartea, înjurat zilnic şi păzit de gardieni, mă gândesc că e absurd să am un buget de 1,5 miliarde de lei anual pentru întreaga comună şi 2 miliarde de lei anual numai pentru cei foarte săraci care nu numai că nu muncesc, dar mă mai şi asediază în primărie. Pentru a face cât de cât ordine în comuna asta am solicitat înfiinţarea unui post de jandarmi aici, dar deocamdată n-am primit nici un răspuns şi mi-e teamă că în viitor se va întâmpla ceva grav".
Am plecat din comuna Unirea gândindu-mă cât de greu este să faci bine cuiva şi cât de des se-ntâmplă să ţi se răspundă cu duşmănie la o faptă bună. Oricum, am aflat că încă de vineri beneficiarii au început să primească banii. Desigur, mai întâi cei ce şi-au efectuat orele de muncă. Ceilalţi trebuie să mai aştepte puţintel şi... să "pună osul la treabă"!
Ioan HĂNŢULESCU
Invitaţie la Ţebea
Ca în fiecare an în luna septembrie la Ţebea va avea loc o mare manifestare populară dedicată omagierii Craiului Munţilor- Avram Iancu. În acest an se împlinesc 130 de ani de la moartea conducătorului Revoluţiei de la 1848-1849 în Transilvania. Prefectura judeţului Hunedoara, CJ Hunedoara, Primăria municipiului Brad, Centrul judeţean al creaţiei populare Hunedoara şi DCCPCN Hunedoara vă invită duminică, 8 septembrie, să veniţi la mormântul lui Avram Iancu şi al tribunilor săi de la Ţebea, sub Gorunul lui Horea, la un moment de adâncă simţire românească. Manifestările vor începe la ora 10.00 cu depunerea de coroane şi jerbe de flori şi slujba de pomenire. La ora 11.30 va avea loc evocarea istorică a momentelor revoluţiei, a vieţii şi personalităţii lui Avram Iancu. De la ora 11.45 pe platoul de la Ţebea va începe un mare spectacol folcloric care-i va avea drept cap de afiş pe Mariana Anghel, Traian Jurchelea, Maria Loga, Nineta Popa şi ansamblurile folclorice din judeţul Hunedoara. La manifestări este aşteptată participarea a numeroşi oameni politici. Printre ei este aşteptat şi preşedintele Partidului Democrat - Traian Băsescu.
Anca DINICĂ
De astăzi
Apă potabilă curentă în comuna Ciugud
În cursul zilei de astăzi va avea loc inaugurarea parţială a lucrării de alimentare cu apă a comunei Ciugud. Vicepreşedintele Consiliului judeţean, Doru Cetean, ne-a informat că nu este vorba de recepţia lucrării, ci de o predare-primire parţială, care va permite ca familiile care locuiesc în zonele unde lucrarea a fost realizată să beneficieze de apă potabilă curentă. Până la finalizarea lucrării mai trebuie executate reţelele de alimentare cu apă pentru 50% din gospodăriile din localitatea Ciugud, Limba integral şi construcţia rezervorului de apă potabilă. Până în prezent au fost realizate reţelele de alimentare din satele Hăpria, Şeuşa, Drâmbar, Teleac şi 50% Ciugud şi racordarea la magistrala de aducţiune a apei potabile. Fondurile necesare au fost aprobate prin hotărâre de guvern în anul 1996, iar lucrarea a început în anul 1997. Valoarea la zi a lucrărilor executate este de 11,36 miliarde de lei. Pentru finalizarea lucrării mai sunt necesare fonduri în valoare de 10 miliarde de lei, la valoarea anului 2002.
Anca DINICĂ