Bush vrea România în NATO
     Chiar dacă summit-ul gigantic de la Johannesburg asupra dezvoltării durabile pe mapamond, care a durat 10 zile şi a reunit circa 60.000 de participanţi, s-a încheiat fără a avea rezultatele scontate, "săracii primind doar fărâmituri", după cum observă agenţiile de presă, pentru România acesta poate avea conotaţii istorice. Asta nu pentru că ni s-au acordat nu ştiu câte miliarde de dolari pentru dezvoltarea economică sau pentru protecţia mediului înconjurător, teme asupra cărora s-a zăbovit cel mai mult, ci pentru că ni s-a dat încă un semnal pozitiv, poate cel mai important, în bătălia pentru NATO.
     Astfel, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu Ion Iliescu în capitala Africii de Sud, secretarul de stat al SUA, Colin Powell - l-a asigurat pe preşedintele ţării noastre că "România se poate aştepta la rezultate pozitive la summit-ul NATO de la Praga din luna noiembrie". Mai mult, domnia sa a declarat textual că "preşedintele Bush nu concepe o lărgire a NATO fără România şi Bulgaria". "Cele două ţări au o poziţie geografică şi strategică în zonă şi un rol de securitate extrem de important de care Alianţa nu se poate lipsi" - a mai spus Powell citându-l pe preşedintele american. Între altele, Colin Powell a explicat că ţara noastră va avea un câştig important pe termen mediu şi lung în urma integrării în Alianţa Nord - Atlantică, iar odată ce România se va afla sub umbrela NATO, investitorii americani vor avea siguranţa mult aşteptată şi vor fi încrezători în reuşita afacerii lor.
     Imediat după această importantă întrevedere, preşedintele Ion Iliescu a ţinut să precizeze că "românii trebuie să înţeleagă că admiterea în NATO va costa ţara mai puţin decât o eventuală respingere". "Eforturile pe care le-am făcut şi le facem acum vor fi răsplătite pe termen mediu şi lung" - a spus domnia sa. Desigur, Ion Iliescu nu s-a îmbătat cu apă rece după aceste declaraţii favorabile ţării noastre. Domnia sa a spus că "românii nu trebuie să se aştepte ca a doua zi după ce vom fi membri NATO, Alianţa să arunce cu bani în noi... ci pe ansamblu trebuie conştientizat la nivel politic şi psihologic că admiterea trebuie să ne facă să impulsionăm reforma economică şi socială". Ieşind puţin din cadrul acestei importante întrevederi şi al declaraţiilor făcute, trebuie să constatăm că pe măsură ce se apropie "ceasul hotărâtor - Praga" - problema lărgirii Alianţei Nord - Atlantice suscită tot mai mult interes în cadrul mediilor politice din SUA.
     Pe lângă declaraţiile favorabile făcute de conducătorii americani, pe fluxurile de ştiri internaţionale răzbat încă numeroase opinii sau păreri pro şi contra.
     Astfel, cunoscutul analist politic american - John Hulsman, a declarat în cadrul unui recent interviu la Europa Liberă că "admiterea în NATO este începutul unui drum pentru România", a cărei situaţie este comparată cu Portugalia lui Salazar. "România este la jumătatea drumului, ei îi lipseşte încă la această oră o poziţie loială, o poziţie de care să fim siguri în Vest că este devotată normelor democratice şi garantează onestitatea partidului de guvernământ, propunând alternative constructive pe plan politic".
     Acelaşi analist politic, răspunzând altei întrebări în cadrul interviului, declară însă: "România are 75 la sută şanse de integrare în NATO. Dacă m-aţi fi întrebat acum 18 luni - aş fi spus nu - dar viziunea americană asupra organizaţiei s-a schimbat şi această schimbare începuse încă înainte de 11 septembrie". ...În cadrul coaliţiilor voluntare, unele state central şi est-europene sunt mai doritoare să ajute SUA la nevoie decât aliaţii vechi, vest-europeni".
     Aşadar, avem totuşi motive să fim optimişti privind "momentul Praga", dar în acelaşi timp trebuie să fim conştienţi că dacă vom fi admişi sub "umbrela NATO", vom avea şi foarte multe obligaţii. În primul rând de a ne face ordine în propria ogradă, de a clădi o societate cu adevărat democratică, cu o economie de piaţă viabilă.