Permanent la datorie
13 septembrie - Ziua Pompierilor din România
Apreciind sacrificiul eroilor pompieri din Dealul Spirii, primul Parlament al României acorda, în anul 1860, premii pe viaţă participanţilor la eroicul act, iar în anul 1863, când oştirea română a primit noile steaguri, nu întâmplător domnitorul Alexandru Ioan Cuza a ales, pentru acest act patriotic, ziua de 13 Septembrie. Această zi este cunoscută în memoria neamului românesc ca "Ziua Pompierilor din România". În semn de recunoştinţă, bucureştenii au ridicat, în anul 1900, "Monumentul Pompierilor" pe locul crâncenei bătălii.
Numai în acest an, unitatea noastră a desfăşurat un volum însemnat de activităţi în domeniul prevenirii şi al stingerii incendiilor, putându-se exemplifica prin cele 317 acţiuni şi controale tehnice de specialitate în care au fost cuprinse 561 societăţi comerciale, instituţii de stat şi localităţi. Cu această ocazie au fost constatate peste 1.500 încălcări ale prevederilor normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, din care 946 au fost soluţionate operativ, aplicându-se totodată, celor vinovaţi de existenţa acestora, un număr de 274 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 27.900.000 lei. Au fost eliberate un număr de 82 de avize, autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi puncte de vedere tehnice de specialitate pentru societăţile comerciale nou înfiinţate. S-a reuşit instruirea, pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor, prin cele mai diversificate procedee şi metode, a unui număr de peste 4.500 persoane.
În primele opt luni ale acestui an, pompierii militari din judeţul Alba au participat la 89 intervenţii din care 60 la incendii şi explozii şi 29 în situaţii în care era necesară intervenţia specializată a pompierilor militari. Datorită operativităţii şi profesionalismului ostaşilor pompieri, au fost salvate 4 vieţi omeneşti şi bunuri materiale în valoare de aproximativ 16 miliarde de lei.
La aniversarea a 154 de ani de la memorabilele evenimente din Dealul Spirii, doresc, pe această cale, să felicit ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii, salariaţii civili şi ostaşii unităţii noastre şi nu în ultimul rând pompierii civili din judeţ, aducându-le mulţumiri pentru neobosita activitate desfăşurată în slujba populaţiei.
col. Virgiliu COSTEA,
Comandantul Grupului de Pompieri "Unirea"
al judeţului Alba
Un nou simpozion pentru sănătatea monumentelor istorice
Vorbe da, fapte ba!
Ieri a debutat la Alba Iulia Simpozionul Internaţional "Monumente istorice din România - valori ale patrimoniului cultural european", organizat de Academia Română, Institutul de arheologie şi istoria artei din Cluj Napoca, Fundaţia "Hans Seidel", Direcţia Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor, DCCPCN Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia "Ars Transilvaniae". La deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului, care a avut loc la Prefectura judeţului Alba în prezenţa prefectului Ioan Rus, a acad. Marius Porumb - preşedintele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, a conf. Tereza Sinigalia - directoarea Direcţiei Monumentelor Istorice din MCC, precum şi a altor factori de decizie din domeniu s-au rostit cuvinte frumoase despre importanţa conservării, restaurării şi promovării monumentelor istorice din România şi judeţul Alba, care pot deveni o reală sursă de câştig. Asta ar compensa în mare parte costurile ridicate pe care le presupun lucrările de conservare-restaurare.
Dar cum vorbele bune nu ţin loc de fonduri, participanţii la simpozion au pornit prin municipiul Alba Iulia să viziteze monumentele despre care vorbesc. Vor avea loc vizite şi în judeţ, la Cetate Câlnic, sau la monumentele din Munţii Apuseni, cu o oprire specială la Roşia Montană, unde este în desfăşurare cel mai amplu şantier de descărcare de sarcină istorică din România.
Nu putem decât să ne bucurăm că monumentelor din judeţul Alba şi mai ales Cetăţii Vauban de la Alba Iulia li se acordă atenţie. Simpozionul de faţă este doar una dintre multele activităţi teoretice care s-au desfăşurat pe această temă. Din păcate, transpunerea în practică a măreţelor idei şi planuri cam lasă de dorit. Să reamintim doar că lucrările de restaurare la Poarta a III-a a Cetăţii Vauban împlinesc azi-mâine cincinalul de când au început, iar cele de la Poarta I au ajuns la anul al treilea. Nu mai pomenim de Palatul Apor sau de alte urgenţe! Directoarea DMI nu este la prima vizită în Alba Iulia şi de fiecare dată s-a arătat îngrijorată de degradarea vizibilă la care este supusă fortificaţia. Din nenorocire această îngrijorare nu se reflectă în vreo preocupare pentru ca fondurile alocate prin Planul Naţional de Restaurare pentru Cetate, dar şi pentru celelalte monumente din judeţ să vină. Conform informaţiilor pe care le deţinem, deşi pe hârtie banii au fost aprobaţi, ei nu au fost viraţi efectiv în conturile restauratorilor (care s-au săturat din anii precedenţi să tot crediteze statul) şi astfel, la mijlocul lunii septembrie constatăm că în acest an la monumentele istorice atât de dragi din judeţul Alba nu s-a lucrat nimic. Iar la următorul simpozion vom constata că s-a mai degradat puţin Cetatea...
E adevărat că nu numai MCC are atribuţii în restaurarea monumentelor. Prin noua Lege a patrimoniului cultural imobil o seamă de însărcinări cad în seama administraţiei locale şi judeţene. Primăria municipiului Alba Iulia a reuşit anul trecut să devină proprietară pe cea mai mare parte din suprafaţa Cetăţii Vauban. Edilii noştri participă la reuniuni internaţionale pe această temă pentru a învăţa din experienţa altora. Tot ei, împreună cu câţiva arhitecţi preocupaţi de problemă, au gândit un program de valorificare a patrimoniului Cetăţii Alba Iulia.
Dar până la a valorifica prin turism cultural ceva, trebuie ca acel ceva să aibă "faţă comecială". Ce succes crede administraţia locală că va avea Traseul Porţilor - prezentat ca o primă realizare dacă porţile nu se văd de schele? Şi tocmai pentru că MCC nu are suficiente fonduri pentru restaurare-conservare, noua lege a patrimoniului prevede ca proprietarii sau beneficiarii de folosinţă să finanţeze lucrările de restaurare. Or Consiliul local Alba Iulia a alocat prin bugetul din acest an peste 2 miliarde de lei pentru Cetatea Vauban, numai că aceştia sunt primii bani care se redistribuie când apare vreo altă urgenţă. Asta şi datorită concepţiei că numai Ministerul Culturii şi Cultelor trebuie să dea banii, dacă tot s-a apucat de treabă! Şi uite aşa "na-ţi-o ţie, dă-mi-o mie" dintr-un simpozion într-altul monumentele istorice aşteaptă o mână de gospodar!
Anca DINICĂ