Guvernul promite o iarnă fără... cojoace
     Doar un pic s-a zburlit frigul la noi, câţiva fulgi de zăpadă căzuţi în Bucegi şi alţi câţiva în Apuseni, şi gata, "alarma" s-a declanşat, ţârâind prelung: VINEEE! VINE IARNA!! BRRR!!!
     Neinvitat şi nechemat, toamna fiind încă timpurie, "generalul Iarnă" a început a bate deodată în toate uşile şi porţile noastre, avertizându-ne că ne-a ajuns iarăşi din urmă. Doar un colţ, o mică cotitură a vremii ne mai desparte. Suflul lui pe sub uşă sau pe la ferestre ne-a trezit dintr-o dată din căldură şi toropeala verii, din amintirile plăcute ale concediilor la munte sau la mare care tocmai s-au încheiat pentru unii, şi cele mai puţin plăcute petrecute la serviciu, la săpat şi recoltat de cucuruz sau cartofi, pentru alţii. Ca la un semn, toată lumea s-a aruncat să proptească uşile, geamurile. Unora le-a fugit gândul repede la păturile şi cojoacele abandonate după iarna trecută. Pe unde or fi, în ce cotlon sau debara zac. Trebuie urgent scuturate de praf şi curăţate, că iaca, la noapte, mâine sau poimâine, va fi mare nevoie de ele.
     Alţii, cu gândul că nu mai au cu ce plăti, a doua zi, dis de dimineaţă, înainte de a se prezenta la serviciu, au dat fuga la Gaz şi la Apă-Canal pentru a-şi depune cereri de debranşare. Doar o a treia categorie, cei cu venituri lunare ceva mai bune, au avut de vreo săptămână încoace linişte şi n-au prea băgat în seamă nici "alarma", nici bătăile insistente ale "generalului"...
     Chiar dacă acesta nu şi-a făcut simţită prezenţa şi pe holurile sediului guvernului, "unda de şoc" declanşată în rândul populaţiei a scuturat însă serios şi Palatul Victoria.
     Însuşi primul ministru, Adrian Năstase, a înţeles că frigul şi gerul iernii ce se apropie cu paşi repezi, reprezintă un duşman sau un adversar cel puţin la fel de temut ca terorismul sau ieşirile la rampa OTV-ului ale lui Vadim Tudor. Primul pe care l-a scos la luptă a fost Dan Ioan Popescu, ministrul Industriei şi Resurselor. Acesta, după ce a mai făcut încă o dată inventarul combustibililor stocaţi pentru iarnă şi a mai pus, de asemenea, în discuţia guvernului tarifele la energia electrică pe baza evoluţiei cursului leu-dolar, ne dă asigurări că totul va fi bine, că vom avea o iarnă fără... cojoace.
     Domnia sa argumentează acest lucru prin faptul că datorită evoluţiei şi stabilităţii economiei româneşti din ultima perioadă de timp, reducerii serioase a inflaţiei, în iarna care urmează nu se mai impune o actualizare a preţului energiei electrice, respectiv o majorare a preţului acesteia. Textual domnia sa a declarat în aceste zile în faţa presei: "Categoric, în această iarnă, românii nu vor avea parte de scumpiri. Ministerul Industriei şi Resurselor va utiliza toate pârghiile legale pe care le are la dispoziţie pentru stoparea creşterii preţului la utilităţi pentru populaţie". Tot domnia sa a mai spus că, pentru a veni în sprijinul populaţiei cu venituri foarte reduse, MIR analizează, în perspectiva apropiată, şi o altă metodă de facturare a energiei electrice, diferenţiată, în funcţie de consum. Această variantă nouă preconizată, se referă la faptul că majoritatea apartamentelor care sunt limitate la o putere de 3 kW vor putea plăti un tarif social, iar cele care au nevoie de o putere mai mare, de 6 kW spre exemplu, vor plăti un tarif mai ridicat.
     În ce priveşte gazul metan, întrucât s-a făcut din timp o bună aprovizionare, la preţuri de vară, de asemenea, nu se pune problema majorării preţului. Dacă este să mai luăm în calcul şi cele câteva mii de miliarde de lei puse deoparte de către d-l Tănăsescu, ministrul Finanţelor, pentru subvenţiile la energia termică şi apa caldă - pentru lunile friguroase, am putea anticipa, într-adevăr, că iarna ce urmează va fi puţin mai blândă pentru mulţi dintre români. Ceea ce a scăpat însă din vedere guvernul este faptul că încă de acum doi-trei ani, mii, zeci de mii de familii din toată ţara s-au debranşat de la încălzire, neavând cu ce să plătească. Cu acestea ce se va întâmpla? Vor face cereri de rebranşare, în speranţa că guvernul le va acorda subvenţii? Sau vor prefera să rabde de frig în continuare, cu gândul că, oricum, subvenţiile nu le vor ajunge?