Călător în Alcala de Henares
Oraşul românilor din inima Spaniei
Alcala de Henares, al doilea oraş ca mărime şi importanţă al Comunităţii Madrid, găzduieşte aproximativ 30.000 de români, majoritatea fiind din judeţul Alba. Acesta a fost şi motivul pentru care Alba Iulia - oraşul Marii Uniri s-a înfrăţit cu oraşul natal al celebrului scriitor Miguel Cervantes. Dacă acum patru ani te-ai fi simţit cu adevărat străin, în ultima vreme situaţia s-a schimbat, odată cu creşterea numărului românilor ajunşi aici. O scurtă plimbare pe străzile Alcalei, 5 minute într-o staţie de autobuz sau un raid prin magazine dovedesc frecvenţa cu care se vorbeşte limba română şi faptul că aici s-a format o adevărată comunitate de români. Mai mult decât atât, românii emigranţi, mai hâtri, folosesc tot mai des expresia, devenită deja populară, "uite că au venit spaniolii la noi în ţară".
Odată ajuns aici vei fi uimit de potenţialul cultural al acestui oraş (deşi majoritatea românilor din Alcala nu îmbracă haina de turist ci salopeta de lucru) care la tot pasul încântă privirea cu monumentele, statuile şi muzeele sale. Un obiectiv turistic emblemă este statuia marelui scriitor spaniol Miguel de Cervantes, plasată în piaţa cu acelaşi nume şi casa memorială a acestuia, care încă găzduieşte o mare parte din obiectele aparţinând familiei Cervantes.
Ceea ce uimeşte aici este căldura oamenilor, bunul simţ şi politeţea. Nu vei intra niciodată într-o clădire fără ca cineva să nu-ţi dea "bună-ziua". O mulţime de lucruri impresionează plăcut în Alcala dar, în acelaşi timp, sunt şi câteva care şochează. De exemplu, în baruri te întâmpină încă de la intrare o mulţime de pliculeţe, mucuri de ţigară şi alte resturi aruncate pe jos. Şi asta nu pentru că nu ar fi civilizaţi, ci pur şi simplu pentru că numărul clienţilor se măsoară în cantitatea de mizerie din local!
Între orele 14.00 şi 17.00 străzile sunt aproape pustii şi majoritatea magazinelor închise, această perioadă de timp fiind folosită pentru renumita siestă. Tot atunci sunt difuzate cele mai bune emisiuni TV. Un alt eveniment care nu poate fi omis este celebra Zi a Alcalei, care adună mii de oameni în piaţa oraşului.
Zi de zi, românii parcurg câţiva kilometri până la locul de muncă, trecând deja cu nepăsare pe lângă toate aceste minunăţii sau ciudăţenii care formează habitatul lor provizoriu, un fel de "acasă". Zi de zi însă, cu certitudine, gândul şi sufletul străbat şi mai mulţi kilometri, poate mii, spre locul ce poate fi numit cu adevărat "acasă" - România....
Alin DAVID
PNL Alba se pregăteşte serios pentru viitoarele alegeri
Mai cu ironie, mai cu satisfacţie, preşedintele PNL Alba, Teodor Atanasiu, a apreciat vizita ministrului Miron Mitrea în judeţul Alba ca una care a dovedit ori că opoziţia locală are dreptate când critică deciziile administraţiei, ori Miron Mitrea a trecut în opoziţie. Şi el, ca şi PNL, a criticat starea proastă a drumurilor judeţului şi imobilismul de care dă dovadă administraţia publică judeţeană atunci când vine vorba de elaborarea unor programe de dezvoltare pe baza cărora să se obţină fonduri. În ce priveşte drumurile judeţene, opinia lui Miron Mitrea care a criticat Consiliul judeţean Alba că nu alocă destule fonduri, aceasta fiind o condiţie pentru ca şi guvernul să contribuie în egală măsură, este apreciată de liberali ca fiind corectă.
Şi dacă judeţului nostru îi lipsesc programele de dezvoltare, PNL Alba a decis, în urma discuţiilor pe care liderii locali le-au avut cu preşedintele Theodor Stolojan ca până cel mai târziu în vara anului 2003 să aibă terminat şi aprobat Programul de guvernare locală 2004-2008". Aceasta deoarece - spune Theodor Atanasiu - pe baza acestui program să fie alcătuită strategia electorală, să fie alese temele de campanie, care (dacă reuşesc să convingă electoratul, iar PNL câştigă) să fie prompt rezolvate. Se economiseşte în acest fel timpul pierdut imediat după instalare de fiecare guvern sau de administraţiile locale de până acum cu identificarea problemelor. Doar aşa ştii ce doare şi ştii şi ce remedii să aplici!
Anca DINICĂ
Paradoxuri americane
Cizma pompierului asigură bugetul celor care îşi riscă viaţa în fiecare zi
Aşa cum v-am obişnuit deja continuăm să vă prezentăm impresii ale itinerarului nostru prin America. De ce? Pentru că nu toţi au reuşit să ajungă peste ocean, iar legendele şi poveştile pe care le auzim cu toţii acasă despre America nu sunt chiar aşa de reale, cum suntem tentaţi de multe ori să credem. Astăzi ne vom opri asupra modului în care americanii ştiu să-i preţuiască pe cei care salvează vieţi. Fără îndoială, pompierii sunt printre cei mai iubiţi de către cetăţenii SUA. Chiar cu ocazia tragicului accident de la 11 septembrie 2001 de la New York, prezentat pe larg de mass-media, i-am văzut pe pompierii americani jertfindu-se pentru a-i salva pe cei aflaţi sub dărâmături.
Cu toate acestea, pompierii nu sunt plătiţi de stat în America. Nu sunt nici bugetari, nici recompensaţi pentru că-şi fac datoria. Sunt doar adulaţi de un popor întreg. Poate mulţi se întreabă cum îşi câştigă existenţa aceşti oameni, că la urma, urmei trebuie şi ei să primească bani pentru a-şi întreţine familia. Asta vrem să vă prezentăm în continuare. La fiecare sfârşit de săptămână, majoritatea intersecţiilor sunt pline de maşini ale pompierilor cu girofarele pornite. Pompierii, având cizme specifice muncii lor, stau la semafoare şi colectează bani, de la cei care doresc să doneze. Cu cizma în mână, pompierul se opreşte la fiecare maşină şi primeşte dolarii. Atunci când pun banii în cizmă, americanii sunt extrem de generoşi şi mândri de pompierii lor. Ştiu că nu se fac şmecherii cu banii şi că pompierii trăiesc numai din donaţii, chiar dacă de multe ori îşi dau viaţa în lupta cu focul.
Ne-am întrebat desigur de ce statul american nu subvenţionează activitatea pompierilor ca la noi, mai ales că ei sunt bogaţi. Răspunsul a venit din partea unui pompier: pentru că aşa se procedează de când au apărut pompierii în SUA, este o tradiţie constând în voluntariat pe bază de donaţii. Sunt atât de mândri de meseria lor întrucât nu vor bani de la stat, ci doar să fie sprijiniţi de cei pentru care, de multe ori, îşi riscă viaţa.
Florin ROMAN
La Alba Iulia a demarat campania naţională
Un management bun al mediului de muncă - o sănătate bună
La sediul ITM Alba a avut loc în cursul zilei de ieri consfătuirea cu tema "Un management bun al mediului de muncă - o sănătate bună", la acţiune participând specialişti ai Inspecţiei Muncii Bucureşti, ITM Alba, manageri de societăţi comerciale, precum şi responsabili cu protecţia muncii din judeţ. În baza programului Inspecţiei Muncii Bucureşti pe anul 2002, a fost iniţiată, la nivel naţional, campania "Un management bun al mediului de muncă - o sănătate bună", cu desfăşurare în trimestrele III şi IV ale acestui an. Obiectivele companiei sunt reprezentate de abordarea consecinţelor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale asupra sistemului de muncă. De asemenea, se urmăreşte îmbunătăţirea colaborării dintre ITM şi partenerii sociali.
Campania cuprinde 3 întâlniri zonale cu angajatorii. Ieri a avut loc reuniunea cu agenţii economici din Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Zlatna, iar în zilele de 11 şi 18 octombrie vor avea loc alte două întâlniri cu angajatori, sindicate sau reprezentanţi ai salariaţilor din zonele Aiud, Ocna Mureş, Blaj şi Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş.
Dintre subiectele abordate în cadrul întâlnirilor amintim consecinţele, în cazul unui accident, asupra executantului, sarcinilor de muncă, precum şi asupra mijloacelor de producţie şi mediului de muncă, ne-a informat inspectorul şef-adjunct al ITM Alba, ing. Iustin Nemeş.
(A.D.T.)