O lovitură de... "tun" bulversează exportul de la UM Cugir
•Un zvon mai tare decât un contract reţine armamentul uşor pe linia de fabricaţie
După 1989, pe piaţa românească a armamentului s-a dus o bătălie acerbă pentru a pune mâna pe exportul din acest domeniu, pe comisioanele consistente, tranzacţionarea peste graniţe a acestor mărfuri cu un regim aparte stârnind orgolii în primul rând între societăţile de profil care aparţin statului român. Descentralizarea şi privatizarea acestui serviciu de export a adus în concurenţă societăţi comerciale aparţinând fie Ministerului Apărării sau Ministerului Industriilor, or firme private conduse de "foşti" cu multe stele pe umăr, care nu au pregetat să apeleze la lovituri sub centură pentru a pune mâna pe comenzi; toate acestea se întâmplă pe o piaţă externă care s-a restrâns foarte mult în ultimii ani prin semnarea de către România a unor tratate internaţionale care interzic exportul de armament în ţările aflate sub diverse embargouri. Presa centrală semnala recent un caz mai aparte, când un contract de export de armament uşor, în valoare de aproximativ 15 milioane de dolari, s-a blocat din cauza unui... zvon privind unele nereguli legate de destinaţia finală a mărfii, respectiv de "eligibilitatea" ţării contractante.
În virtutea unei comenzi, fabricile de armament din Cugir, Sadu, Mija, Tohan Zărneşti şi Carfil Braşov au început să producă, dar după o vreme a venit surpriza, contractul a fost suspendat pentru noi verificări. Beneficiarul acestui export este o firmă din Marea Britanie, după unele surse, un partener de tradiţie al industriei româneşti de armament, intermediarul fiind Romtehnica. Numele acestei companii nu a putut fi aflat. Firma britanică mijloceşte acest export special pentru o terţă parte şi problemele au apărut tocmai în privinţa destinaţiei finale, un stat african. Surse autorizate ne-au declarat că licenţa de export a fost suspendată deoarece au apărut unele semne de întrebare legate de certificatul de utilizator final (end-user certificate, adică documentele de destinaţie). Suspiciunile au fost generate de zvonuri că acest certificat nu ar fi autentic şi doar atât i-a trebuit Agenţiei Naţionale de Control al Exporturilor Strategice şi Interzicerea Armelor Chimice (ANCESIAC) să suspende licenţa. Sursele menţionate au precizat că destinaţia armamentului este o ţară din Africa, stabilă din punct de vedere politic şi care nu este supusă nici unui fel de embargo. Pe de altă parte, beneficiarul exportului, firma contractantă, este dintr-o ţară membră NATO şi, cel puţin teoretic, nu ar fi trebuit să existe intenţia de a livra marfa într-o zonă supusă unui embargo. Oferta de contract a fost făcută de partea străină către Romtehnica, care a înaintat documentaţia pentru avizare şi obţinerea licenţei de export la ANCESIAC. Documentaţia, care includea şi certificatul de utilizator final, a fost verificată şi răsverificată timp de aproape patru luni, cu toate că această procedura durează în mod obişnuit doar două luni. Într-un final a fost eliberată licenţa pentru acest export, iar Romtehnica a dat comenzile pentru cele cinci uzine, care au început să producă. Unele surse afirmă că, în conformitate cu contractul încheiat, firma britanică a achitat un avans de 6 milioane dolari către Romtehnica, iar la scurt timp după ce aceşti bani au ajuns, licenţa a fost suspendată de ANCESIAC pentru noi verificări. Motivele acestei decizii nu au putut fi aflate, preşedintele agenţiei, secretarul de stat Nineta Bărbulescu declarând că, examinarea unei licenţe este, conform legii, secret comercial sau de stat, după caz. De la eliberarea licenţei există un termen de graţie de 60 de zile, timp în care ea poate fi confirmată sau anulată definitiv. Rămâne de văzut care va fi decizia finală. Între timp, banii sunt blocaţi în conturile Romtehnica, iar fabricile rămân cu stocul de produse, în care şi-au băgat ultimele resurse.
Se pare că această comandă este un fel de contract test, iar dacă partea română respectă termenele şi dă dovadă de seriozitate, parteneriatul ar continua prin contracte de sute de milioane de dolari, după cum au precizat sursele. Această oportunitate imensă poate fi ratată din cauza unor chestiuni procedurale. Chiar şi numai acest contract de 15 milioane dolari este o şansă imensă pentru cele cinci fabrici, dacă avem în vedere că întreg exportul de armament al României în anul 2001 s-a cifrat la 30 milioane dolari. Uzinele au cheltuit bani pentru a începe să producă şi numai fabrica din Cugir a folosit din propriul buget 100 de miliarde de lei pentru a onora comanda. Să sperăm că nu degeaba!
Dana MOTREANU
Crimă la Avram Iancu
Un bătrân a fost lovit cu bestialitate până a murit
O crimă abominabilă a fost înregistrată luni dimineaţa în comuna Avram Iancu. Victima, un bătrân de 83 de ani, a fost găsit mort în apropierea casei în care locuia singur. Cadavrul a fost depistat de sora bătrânului care locuieşte într-o altă casă din aceeaşi curte. Decedatul se numeşte Aurel Leah şi era cunoscut de localnici drept un om cumsecade. Nimeni nu s-ar fi gândit vreodată că bătrânul ar fi putut avea parte de o astfel de moarte tragică.
Din primele cercetări rezultă că bătrânul a fost lovit şi bătut cu bestialitate. Legiştii deplasaţi la faţa locului au constat că Aurel Leah prezenta mai multe leziuni la cap, impresia generală fiind că acesta a fost bătut cu sălbăticie, probabil cu pumnii şi alte corpuri dure. În urma agresiunii, victima a fost diagnosticată cu traumatism cranio cerebral, cu multiple fracturi maxilo-faciale. Medicii legişti au mai stabilit că decesul a intervenit ca urmare a multiplelor lovituri primite de bătrân.
Imediat la faţa locului s-au deplasat reprezentanţi ai poliţiei şi parchetului care au demarat cercetările. Potrivit informaţiilor noastre, deja s-a format un grup de suspecţi. Localnicii cred că Aurel Leah a fost omorât cel mai probabil din cauza unor controverse legate de avere şi moştenire. Aceasta este doar o ipoteză, pentru că adevărul va fi stabilit pe bază de probe de organele de anchetă.
Nicoleta TOMUŢA, Florin ROMAN