În prag de iarnă, debranşarea a devenit un sport... judeţean
•Locuitorii judeţului fug ca dracul de tămâie de facturile centralizate de apă caldă şi căldură
Apropierea sezonului rece şi creşterea preţului la gigacalorie dă fiori tuturor celor care se gândesc că trebuie să-şi achite datoriile la plata apei calde şi a căldurii. Teama faţă de plata facturilor i-a determinat pe mulţi concetăţeni să solicite debranşarea de la sistemul centralizat de termoficare. Ceea ce părea la început doar o "glumă" s-a transformat în ultimii ani într-o acţiune de amploare la nivel naţional. "Debranşariada" a pus pe gânduri şi guvernul care a înţeles că sistemul de termoficare de la nivel naţional poate "capota", dacă debranşările continuă în acest ritm. Nici judeţul Alba nu face excepţie de la această regulă, mii de cetăţeni solicitând să nu mai primească apă caldă şi căldură la iarnă; nu că nu ar avea nevoie de aceste utilităţi dar sunt conştienţi că nu au cu ce le plăti.
Alba Iulia - circa 6000 de apartamente debranşate total sau parţial
Potrivit unei situaţii temporare comunicată de conducerea SC Dalkia SA Alba Iulia, în municipiul reşedinţă de judeţ, 10.000 de apartamente primesc apă caldă şi căldură din sistemul centralizat de termoficare. Dintre acestea, aproximativ 6000 de apartamente au fost debranşate total sau parţial. Majoritatea celor debranşaţi, adică 4000 de proprietari şi-au montat centrale de apartament. 1565 de apartamente sunt debranşate parţial, adică cei care le ocupă au oprit căldura în una sau mai multe camere. Tot de la SC Dalkia SA am aflat că 435 de apartamente au fost debranşate total, adică nu mai primesc apă caldă şi căldură.
Ocna Mureş - centralele de apartament fac legea
Viceprimarul oraşului Ocna Mureş, Tudor Chidovăţ, a declarat că din totalul de 1800 de apartamente, 1530 de familii s-au debranşat de la sistemul centralizat de termoficare al oraşului. În cursul anului trecut, nici o centrală de termoficare nu a funcţionat în oraş. Din acest motiv, mulţi localnici au făcut economii pentru a-şi monta centrale de apartament. 1350 de familii şi-au montat astfel de centrale, ceea ce face din Ocna Mureş, probabil, un oraş cu cele mai multe echipamente de acest gen, raportat la populaţie. Alte 250 de familii nu au cu ce să se încălzească, în timp ce doar aproximativ 200 de apartamente mai primesc apă caldă şi căldură din reţeaua de termoficare a oraşului.
Blaj - jumătate da, jumătate ba!
Potrivit informaţiilor furnizate de ing. şef de la SC Urbana, Ioan Ignat, aproximativ jumătate din blăjenii care primeau apă caldă şi căldură din sistemul centralizat de termoficare, au renunţat la aceste "luxuri". Din cei debranşaţi, mulţi şi-au montat centrale de apartament, dar sunt şi blăjeni care se încălzesc cu ajutorul aragazelor. Numai în luna septembrie peste 50 de persoane au cerut debranşarea. De-a lungul anilor şi până acum, numărul total al debranşărilor este de circa 1000 de apartamente, din totalul de 2200.
Sebeş, proporţia debranşărilor este mai mare
Nici în municipiul Sebeş situaţia nu este mai roză. La evenimentele din decembrie 1989, 3700 de familii locuiau în apartamente şi primeau apă caldă şi căldură din sistemul centralizat. După căderea centralei de termoficare de la Mobis de acum câţiva ani, nu mai puţin de 2000 de familii au rămas cu buza umflată şi au cerut să fie debranşate. Aşa se face că Argos mai asigură agent termic doar pentru patru cartiere, ceea ce înseamnă circa 1700 de apartamente. Vorbim la timpul trecut pentru că, din acest total, alte 1400 de apartamente au fost debranşate la solicitarea proprietarilor. Doar 300 de familii din Sebeş mai primesc apă caldă şi căldură din sistemul centralizat. Potrivit informaţiilor noastre, din totalul celor debranşaţi, circa jumătate şi-au montat centrale de apartament.
Aiud - peste 2000 de cetăţeni au propriile centrale
Primarul municipiului Aiud, Liviu Octavian Rusu, ne-a declarat că din totalul de 4279 apartamente, un număr de 2012 familii au propriile centrale de apartament, ceea ce înseamnă că la iarnă vor avea apă caldă şi căldură. Asta, dacă bineînţeles îşi vor plăti facturile la gaz metan. În cursul lunii septembrie alte 200-250 de familii au cerut debranşarea.
La Cugir pentru 2800 de apartamente problema încălzirii locuinţelor şi a asigurării apei calde pe timp de iarnă a rămas tot în sarcina uzinei din localitate, pentru încă un an de zile. La Teiuş numărul celor care locuiesc la bloc este relativ mic, iar valul debranşărilor nu este aşa de semnificativ ca în alte oraşe. În zona de munte, oraşele Zlatna, Cîmpeni, Baia de Arieş, Abrud au noroc că lemne de foc sunt, iar preţurile nu sunt foarte mari.
Florin ROMAN
Parcul Industrial Cugir prinde contur
Aşa cum v-am mai informat, Parcul Industrial Cugir a fost aprobat în şedinţa de guvern, premierul Adrian Năstase spunând că guvernul şi-a făcut treaba în acest caz, restul rămânând în sarcina autorităţilor judeţene.
Prin urmare, preşedinele interimar al CJ Alba, Eugen Popa, a prezentat ieri în plenul Delegaţiei Permanente proiectul de hotărâre privind înfiinţarea societăţii comerciale "Parcul Industrial Cugir SA" care a fost aprobat. Delegaţia Permanentă a validat protocolul de predare-preluare a terenului şi activelor care vor constitui patrimoniul viitoarei societăţi. Amplasamentul pentru parcul industrial îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege: are acces la drumul naţional; are o suprafaţă de 11,17 ha (suprafaţa minimă este de 10 ha); se află în folosinţa societăţii comerciale de peste 30 de ani; este liber de orice sarcini; nu face obiectul unor litigii în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti cu privire la situaţia juridică.
Parcul Industrial Cugir reprezintă o mare şansă pentru cugireni întrucât investitorii vor beneficia de o serie de facilităţi şi vor crea locuri de muncă pentru un oraş lovit de un şomaj ridicat. Pentru constituirea şi funcţionarea corespunzătoare a parcului de la Cugir, CJ Alba contribuie la constituirea capitalului social cu 100 milioane de lei.
Florin ROMAN