Premieră pietonală la Sebeş
     În premieră pentru judeţul Alba, în municipiul Sebeş a fost amenajată o trecere de pietoni (principala din centrul oraşului) după modelul jandarmilor care dorm în... post. În fapt este vorba de o presemnalizare a trecerii de pietoni prin mai multe denivelări care obligă conducătorii auto să reducă automat viteza, astfel riscând să-şi deterioreze autoturismele din cauza "jandarmilor" care stau culcaţi, ca nişte traverse, pe şosea. O soluţie excelentă, care ar prinde bine şi la Alba Iulia, în zona intersecţiei străzilor Mihai Viteazul şi Decebal, unde se află trecerea pietonală cea mai importantă, ce face legătura între oraşul de sus cu cel de jos. Rugăm Primăria Alba Iulia să se inspire din trecerea pietonală de la Sebeş. (A.C.)

---

     La sfârşitul săptămânii trecute, Marcel Lazea Rovin, din satul Cobleş, numărul 153, comuna Arieşeni a anunţat pompierii că la gospodăria lui a izbucnit un incendiu. La stingerea focului, care ameninţa să se extindă la locuinţa lui Lazea şi la vecini, au intervenit sătenii şi pompierii militari din Ştei. Până la lichidarea incendiului au ars 1,5 tone de fân în valoarea de 5 milioane de lei. Pompierii au stabilit că incendiul a fost provocat cu o brichetă de Cristian Lazea, de 7 ani, fiul proprietarului. (F.R.)

---

Delincvenţa juvenilă în creştere
     Poliţiştii din cadrul IPJ Alba s-au confruntat în ultima perioadă cu mai multe cazuri, în care protagonişti au fost din păcate, minorii.
     În 16 octombrie a.c., la magazia SC Molnar SRL din Lopadea Nouă a avut loc o spargere, fiind furate bunuri şi mărunţişuri de 1 milion de lei. La scurt timp, poliţiştii i-au identificat pe făptaşi aceştia fiind: Marius Ioan Lăcătuş, de 16 ani, care a abandonat şcoala, Răducu Tiberiu Moldovan, de 14 ani, Ovidiu Mureşan, de 14 ani, elevi din Bucerdea Grânoasă şi Francisc Moldovan, de 10 ani, din Lopadea Nouă.
     Un alt furt s-a comis la Ciuruleasa, autorii fiind tot doi minori. Directorul punctului de lucru al SC Selina Baia de Arieş, a sesizat că în noaptea de 17 spre 18 octombrie a.c., autori necunoscuţi au furat două faruri şi patru proiectoare de la un excavator din centrul comunei. Cei doi autori au fost identificaţi ca fiind Adrian Tuhuţ şi Ionel Andrei Cioară, ambii de 17 ani, elevi. Prejudiciul de 5 milioane de lei a fost recuperat.

---

     Primul accident rutier a avut loc în 17 octombrie a.c., în jurul orei 18.30, pe DJ 762, în zona localităţii Vidra. Conducând autoturismului Dacia 1310, cu număr de înmatriculare AB 02 YHY, în direcţia Avram Iancu - Vidra, în dreptul imobilului cu nr. 20, Dumitru Valentin Potcovaru, de 30 de ani, îl surprinde şi accidentează pe Daniel Gligor, de numai 4 ani. Micuţul a traversat strada fără să se asigure, fiind surprins şi accidentat. El a suferit o plagă tăiată în zona frontală fiind transportat la Spitalul Cîmpeni.
     Un accident aproape similar a avut loc în 19 octombrie a.c. Medicul de gardă de la Spitalul Blaj a anunţat Poliţia că Maria Negrea, de 36 de ani din Mediaş, muncitoare la SC Stratusmob Blaj a fost victima unui accident rutier. Pacienta a traversat strada într-un loc nepermis, fără să se asigure, fiind surprinsă şi accidentată de un autoturism Dacia 1307, cu număr de înmatriculare HG 22 GAL, condus de Tibor Cazan, de 34 de ani. În urma impactului, femeia a ajuns la spital fiind diagnosticată cu fractură cu deplasare la ambele oase ale gambei drepte.

     Un important contract de armament uşor în valoare de 15 milioane de dolari pentru industria românească de apărare continuă să fie blocat pe termen de cel puţin 60 de zile din cauza unui zvon referitor la neregulile asupra destinaţiei finale a mărfii, deşi fabricile care au contractat au început deja să producă, iar dintre acestea uzina din Cugir se află în situaţia cea mai delicată, pentru că a cheltuit deja 100 miliarde de lei din bugetul fabricii. Împiedicarea finalizării contractului, adevărată mană cerească pentru muribunda industrie de apărare românească, este pusă pe seama destinaţiei armamentului fabricat în România: statul african Guineea, vecin cu statul proaspăt deţinător al unei sângeroase tentative de lovitură de stat, şi anume Coasta de Fildeş, fără a mai pune la socoteală şi vecinătatea cu Sierra Leone, stat în care domneşte de mult timp instabilitatea şi insecuritatea politică. Armamentul fabricat de România este însă comandat de o firmă din Marea Britanie, care apoi îl va vinde Guineei, dar până la definitivarea afacerii totul a rămas în aer, suspendat pâna la noi verificări. Blocajul la care s-a ajuns în acest contract a dat naştere la multe speculaţii, ajungându-se până la avansarea ideii că este vorba de o "testare" a părţii române pentru a vedea dacă i se vor da pe mână afaceri şi mai importante, în perspectiva statutului de membru NATO. Însă, până la promisele contracte de anvergură, industria de armament, cheltuind pentru onorarea acestui contract deja părţi importante din resursele sale, a ajuns la fundul sacului. Valoarea acestui contract: 15 milioane de dolari înseamnă exact jumătate din exportul de armament realizat anul trecut de România pe piaţa armamentului, deci miza este foarte mare şi chiar persoana contractantului, firma din Marea Britanie, ţară membră NATO, ar fi trebuit să nu lase nici un fel de dubii şi să constituie o garanţie în sine, indiferent de destinaţia armamentului, cu atât mai mult cu cât Guineea nu apare în nici o listă de embargo, singura sa vină fiind vecinătatea celor două state africane turbulente: Coasta de Fildeş şi Sierra Leone.
     Lupta pentru piaţa armamentului este decisivă pentru influenţa în Centrul şi Estul Europei, având în vedere că NATO, prin SUA, cu precădere doreşte acest spaţiu pentru desfacere, astfel că neaşteptata blocare a contractului, după cele 6 milioane avans înaintate de firma britanică nenominalizată către partea română, sumă şi ea blocată, s-a dat o lovitură discretă, dar esenţială, principalelor puncte de fabricare de armament în ţara noastră, armamentul uşor fiind la mare căutare în ţările în curs de dezvoltare pentru întreţinerea conflictelor locale. Dincolo de marele neajuns al blocării unui contract mai mult decât salvator, începe să se contureze ceea ce media străină aprecia ca dezlănţuirea bătăliei pentru piaţa de armament din statele Europei Centrale şi de Est, cu ţintă finală România. Astfel, SUA s-ar afla în plină campanie de cucerire a ţărilor din regiunea vizată, actuale şi viitoare membre NATO, pentru contracte de armament şi echipamente militare, în ciuda resurselor scăzute de achiziţionare ale statelor. Pentru uriaşul potenţial al pieţei din estul Europei, bătălia se duce cot la cot între UE şi NATO şi România a reuşit să fie prinsă la mijloc în 1997, odată cu afacerea Bell Helicopters, prin care americanii cereau 2 miliarde de dolari pentru a construi 100 de elicoptere conforme cu normele NATO, însă afacerea a picat, deoarece a fost preferată firma franco-germană Eurocopter. De notat că toate aceste intervenţii americane au avut loc chiar înaintea summitului NATO de la Madrid, când România a fost lăsată pe tuşă, până la următorul val. În 2002, chiar înainte de Praga, celor 7 state viitoare membre ale Alianţei, printre care şi România, afacerea cu armament care paralizează industria militară a ţarii, sună a deja-vu, confirmat parcă şi mai mult de vizita preşedintelui Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson, totodată şi vicepreşedinte în cadrul Companiei Lockheed Martin, principala firmă americană producătoare de armament, cu interese în Polonia, Cehia, Ungaria şi implicit România, unde derulează deja un contract de 82 de milioane de dolari pentru echipamente de radar. De alfel, o ştire publicată în 1997 în ziarul New York Times, a dezvăluit că atât Bell Helicopters, cât şi firma la care activează Jackson, ar cotiza la o fundaţie pro-extindere NATO în cadrul ambasadei române din capitala americană. Oricum, mai mult decât generosul contract a cărui blocare nu se justifică, afacere comandată din Marea Britanie, ţară rămasă "calul troian" al americanilor, putea să revitalizeze industria militară românească. Dar interesele sunt mai mari, atenţia pentru piaţa ţării noastre este veche, iar dorinţa firmelor producătoare de armament şi dornice să spargă piaţa est-europeană, pe măsură, astfel numai pentru revigorarea flotei poloneze cu avioane americane s-a semnat un contract de trei miliarde de dolari de firma lui Jackson care, după ce a pierdut piaţa Ungariei, câştigată de europeni, este acum în tratative cu Cehia. Membre NATO din 1997, aceste state au aflat pe pielea lor ce împovărătoare poate fi cerinţa modernizarii militare după cerinţele NATO şi par acum a da înapoi, cerând investiţii în tehnologie şi industrie pe măsura contractelor pe care le au de plătit, prin care se conferă un jenant aspect de "troc" afacerii cu armament în aceste ţări. Contractul de 15 milioane de dolari blocat pe o perioadă de 2 luni, este o adevărată "cârtiţă" pentru industria armamentului românesc, chiar dacă şi după ce va fi reluat, pentru că a reuşit să ştranguleze activitatea producătorilor autohtoni, ridicând mingea la fileu pentru concernele americane, în contextul mai mult decât favorabil al viitorului val NATO din noiembrie.

---