Deşi iniţial vizita premierului Adrian Năstase la Alba Iulia fusese programată în cursul acestei luni, ea s-a amânat până spre sfârşitul lui noiembrie a.c. din motive obiective. Şeful guvernului va sosi în municipiul nostru la o dată ce va coincide cu Congresul spiritualităţii româneşti fiind posibil ca înaltul demnitar să asiste şi la manifestările dedicate Zilei Naţionale de la 1 Decembrie.(R.J.)

---

     În perioada 25-27 octombrie a.c., în cadrul Programului Ecos-Ouverture şi a proiectului Eugenia - observator interregional de diagnostic şi acţiune teritorială, CJ Alba a organizat simpozionul "Integrare europeană prin dezvoltare regională". Lucrările se desfăşoară pe trei ateliere: mijloace şi metode; condiţii de realizare a dezvoltării teritoriale; valoarea adăugată. (F.R.)

---

     În cursul dimineţii de ieri, pe calea ferată, în zona staţiei CFR Alba Iulia a fost găsit cadavrul unui bărbat, cu identitate încă necunoscută, ce a murit după ce a fost lovit de tren. Victima are 1,78 înălţime, 40-45 de ani, barbă neîngrijită, început de chelie, geacă albă de tercot, cămaşă groasă în carouri alb, negru şi roşu, pantaloni din tercot de culoare neagră, cizme mărimea 43. (F.R.)

---

La Aiud
     Adrian Popa (24 de ani) şi Daniel Fleşer (22 de ani) din Aiud au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile pe baza unui mandat emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud, pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. În perioada 1 septembrie-19 octombrie, cei doi au furat de la firma unde erau angajaţi - SC Logos SRL Aiud - cantitatea de 700 kg sârmă din cupru în valoare de 55 milioane de lei. Cei doi au fost descoperiţi de poliţişti după ce administratorul societăţii a sesizat că din magazia de materii prime a secţiei de bobinaj au dispărut în repetate rânduri cantităţi impresionante de sârmă de cupru. Popa şi Fleşer au intrat pe timp de noapte, prin efracţie, în magazie, de unde au furat sârma din cupru pe care ulterior au valorificat-o cu ajutorul lui Pintea Iancu (27 de ani, din Aiud). Acesta va fi cercetat în stare de libertate pentru comiterea infracţiunii de complicitate la furt. (N.T.)

     Zilele de teroare pe care le trăieşte Moscova, începând de miercuri seara, prin criza ostaticilor luaţi prizonieri de teroriştii ceceni nu deschid o filă nouă în istoria Rusiei şi nici nu personifică un eveniment neaşteptat, ci reprezintă singurul deznodământ posibil pentru campania de teroare care a debutat cu mult în timp, odată cu ridicarea chestiunii independenţei Republicii Cecene. Cel mai sângeros atac de acest fel asupra intereselor moscovite a avut loc în 1995 când au fost luaţi peste 1000 ostatici într-un spital aflat la graniţa cu Cecenia şi trupele ruse nu au reuşit să neutralizeze teroriştii, ba mai mult, pentru eliberarea ostaticilor a fost permisă retragerea lor în munţi, organizatorul atacului Shamil Basaiev, rămânând şi astăzi unul dintre conducătorii separatiştilor ceceni daţi în căutare generală. În 1996 comandourile cecene au lovit din nou: locul ales- încă un spital şi 78 de oameni dintre cele câteva sute de ostatici şi-au pierdut viaţa, dar organizatorul atacului, Raduzev a fost prins şi condamnat la închisoare pe viaţă, în decembrie, anul trecut. De atunci şi până acum, ţintele cecenilor au depăşit graniţele Rusiei, extinzându-se până în Turcia de unde au fost lansate câteva misiuni teroriste ce n-au adus însă reuşita sperată de separatişti.
     Istoria "triunghiului de foc al Caucazului" din care face parte şi Cecenia, alături de Georgia şi Azerbaidjan, este o rană veche pe trupul fostei Mame-Rusia, însăşi marele Tolstoi în povestirea sa "Ostaticul caucazian", vorbeşte la mijlocul secolului al XIX-lea, de doi soldaţi ruşi luaţi prizonieri în termeni foarte apropiaţi de zilele de groază pe care le trăieşte acum capitala Rusiei. Marele neajuns dintotdeauna al conflictului ruso-cecen este că el întruchipează un război mut, uitat, mai mult o problemă de politică internă căreia nu i s-a dat atenţia cuvenită, dar care riscă oricând să devină o criză cu implicaţii deosebite în această eră a luptei antiteroriste. Moscova nu va renunţa la regiunea cecenă aşa cum nu renunţă la întregul Caucaz şi, dincolo de poziţia geopolitică şi geostrategică, se are în vedere importanţa economică, resursele de petrol care nu pot rămâne fără stăpân.
     Numărând doar 1 milion de locuitori, majoritatea musulmani, societatea cecenă, rămasă undeva în afara vremii şi funcţionând după reguli ce împing la extrem crezul religios: clanuri conduse de "înţelepţi" bătrâni, este aproape de imaginea Afganistanului talibanilor cu care a întreţinut puternice legături prin intermediul Al-Quaida. Adusă sub stăpânirea rusească în 1859, Cecenia nu a acceptat niciodată înfrângerea sa, afirmându-şi dorinţa de independenţă, chiar însuşi Stalin a luptat contra pericolului cecen, prin deportări masive ale cecenilor în Kazakhstan, dorind astfel să distrugă focarul unei posibile revolte cecene. Focul războiului a izbucnit din nou în regiune şi poate şi cel mai puternic, odată cu 1991 prin declararea independenţei de către preşedintele Dudaiev, dar invazia rusească s-a lăsat aşteptată până la sfârşitul lui 1994 când a fost reactualizat sângerosul conflict cu 13 luni de lupte armate şi 30000 de victime, iar în 1997 a fost ucis însuşi preşedintele cecen. Forţele ruse au părăsit Cecenia punând capăt conflictului, însă au revenit în 1999 după ce separatiştii s-au lansat în atacuri deosebit de grave asupra regiunilor apropiate şi lucrurile au rămas aşa până acum, la izbucnirea crizei ostaticilor din capitala Federaţiei Ruse. Teroriştii ceceni îşi duc mai departe soarta luptând pentru mica lor ţară din Munţii Caucaz cu arme şi bombe, însă nu ţin cont că, după zdrobirea talibanilor şi afirmarea pe plan global a antiterorismului, idealul independenţei se îndepărtează tot mai mult cu cât numărul victimelor devine mai numeros. Cecenii terorişti din inima Moscovei luptă acum în afara timpului şi mizează totul pe o singură carte: singura cerere formulată de cei care ţin în stăpânirea lor acum soarta a cel puţin 700 de oameni este încetarea războiului şi retragerea trupelor ruse din regiunea cecenă în răstimp de 7 zile. Neonorarea acestei petiţii va însemna începutul sfârşitului pentru ostaticii printre care se află şi cetăţeni occidentali, americani, australieni, cu atât mai mult cu cât însuşi preşedintele Putin a afirmat că acest comando pregătit în afara graniţelor federaţiei a venit nu pentru a supravieţui, ci a duce la capăt misiunea care i-a fost încredinţată şi un prim avertisment a fost minarea clădirii teatrului pentru a împiedica orice asalt al forţelor ruse. Mosrav Baraiev, artizanul şi maestrul de ceremonii al acestui spectacol dureros de real confirma pe pagina de internet a separatiştilor misiunea sinucigaşă: "nimeni nu va ieşi de aici viu şi toţi vor muri împreună cu noi la prima tentativă de luare cu asalt a clădirii".
     Momentul de acum îl pune pe preşedintele Putin în faţa trecutului când, în 1999, ca prim-ministru a decis retrimiterea forţelor armate ruse în Cecenia, câştigând prin această măsură un imens capital politic definitoriu pentru accesul final la preşedinţia Federaţiei Ruse. Pentru preşedintele rus spectrul ameninţător al terorismului a fost poate numai o miză electorală pentru a atrage votul electoratului Federaţiei dar, prin prezenţa sa vie, ameninţarea cândva îndepărtată e cea care poate decide acum dacă Putin va mai putea păstra acel vot de încredere. Mai mult decât o amintire retrăită, criza moscovită este nedorita împlinire a "baterii în retragere" a preşedintelui rus cu privire la chestiunea irakiană în contextul luptei antiteroriste când a refuzat să acorde sprijin iniţiativei americane, scuzându-se că este ocupat cu teroriştii din ograda proprie a Caucazului. Mai mult decât ar fi putut să ştie vreodată, Putin trăieşte acum să vadă implicaţiile hotărârii din 1999 şi, dacă problema Irakului a rămas suspendată la nivelul Consiliului de Securitate al ONU, îşi vede acum scuza convenţională transformată în provocarea vie a terorii şi va trebui să răspundă acuzaţiilor de a fi lăsat, cu bună-ştiinţă, focul conflictului să ardă prea mult timp mocnit, până la explozia sa necontrolată.

---

•"Crema" comunităţii de afaceri judeţene premiată de CCIA Alba
     În cursul zilei de ieri, la sala de festivităţi a Hotelului Cetate din Alba Iulia s-a consumat un eveniment deosebit în rândul comunităţii de afaceri din judeţ. Este vorba despre manifestarea anuală "Topul Firmelor" - organizată de către Camera de Comerţ Alba, prilej cu care a fost răsplătită activitatea celor mai performante firme din judeţ pe anul 2001.
     Alături de reprezentanţii societăţilor premiate au fost de faţă şi şefii administraţiei publice judeţene, prefectul Ioan Rus, respectiv preşedintele CJ Alba, Eugen Popa, parlamentarii Cornel Filipescu, Constantin Selagea, Alexandru Pereş, Dan Simedru, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Rotar şi nu în cele din urmă vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Aurel Vainer. Ulterior înmânării disticţiilor, CCIA Alba o organizat şi o recepţie a oamenilor de afaceri "pigmentată" cu un frumos program artistic care a cuprins printre altele o tombolă şi o prezentare de modă. De menţionat faptul că SC Unirea Pres SRL a primit, ca în fiecare an de altfel, mai multe distincţii care îi confirmă statutul de lider absolut al presei scrise din judeţ. (R.J.,A.D.T.)

---

     Ziua Armatei Române a fost marcată ieri prin mai multe manifestări şi ceremonii ce au avut loc în oraşele şi municipiile judeţului Alba. La Alba Iulia, acest moment s-a desfăşurat la Cimitirul Eroilor. După oficierea slujbei religioase şi defilarea gărzii de onoare, oficialităţile judeţene şi locale, printre care s-a numărat prefectul Ioan Rus, preşedintele interimar al CJ Alba, Eugen Popa, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Rotar, au depus coroane de flori. Lor li s-au alăturat şefii Garnizoanei Alba, IPJ Alba, SRI, Jandarmeriei, Grupului de Pompieri Militari "Unirea", Inspectoratului de Protecţie Civilă Alba, conducători ai serviciilor publice descentralizate, lideri ai partidelor politice etc. (F.R.)

---

În timp ce satele Apusenilor rămân pustii
     În cursul zilei de ieri, la Horea, în satul Mătişeşti, a fost inaugurată oficial o superbă grădiniţă, construită din fonduri ale Băncii Mondiale şi ale Primăriei Horea. La inaugurare au fost prezenţi primarul comunei, Corneliu Olar, subprefectul Ioan Maier, vicepreşedintele CJ Alba, Doru Victor Cetean, şeful Inspectoratului Silvic, Ioan Paşca, inspectorul adjunct al ISJ Alba, Angela Băruţă, directorul DCCPN, Ion Mărginean, directorul Oficiului Prefectural Cîmpeni, Nicolae Puiuleţ, directorul DJTS Alba, Ovidiu Chelioglu şi alţi invitaţi. Un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă, după care a fost bătută crucea pe grădiniţă.
     Primarul comunei Horea, Corneliu Olar, ne-a declarat că 95 la sută din cheltuieli au fost suportate de Banca Mondială, investiţia totală fiind de circa 1,2 miliarde de lei. Lucrările au început în vara acestui an. În condiţiile în care satele din Apuseni se depopulează în permanenţă, la grădiniţa din Mătişeşti vor descifra primele taine ale învăţăturii 20 de pui de moţi, sub îndrumarea educatoarei Elena Olar. Copiii au mulţumit celor prezenţi pregătind poezii pentru părinţi şi invitaţi. Pe raza comunei Horea mai funcţionează încă trei grădiniţe, în afara celei din Mătişeşti: una în centrul de comună, alta în Trifeşti şi încă una în Pătruşeşti. Prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, împreună cu primarul Olar le-au pregătit surprize micuţilor, oferindu-le cadouri constând în periniţe, papuci de casă îmblăniţi, cărţi de colorat, jucării etc, de care copiii s-au bucurat foarte mult.

---