Exerciţiu de iarnă pentru consilierii judeţeni
     Luni, 23 decembrie a.c. va avea loc ultima şedinţă a CJ Alba din acest an. Nemulţumit de faptul că atunci când proiectele de hotărâre supuse aprobării plenului CJ Alba, numărătoarea prin ridicare de mâini nu este întotdeauna corectă, consilierul judeţean PNL, Georgel Tudose, a cerut ca votul să fie electronic. În urmă cu circa un an de zile, autorităţile au investit fonduri importante pentru un asemenea afişaj. Din păcate el nu se prea foloseşte, întrucât s-a dovedit că unii consilieri nu cunosc modalitatea de a accesa aparatura. Mai în glumă, mai în serios, consilierul Georgel Tudose le-a cerut colegilor săi, ca în vacanţă de iarnă, să se antreneze pentru vot, după metoda celebrei reclame... vot on line! (F.R.)

---

     Un accident de circulaţie a avut loc luni seara, în jurul orei 20.00, pe strada Augustin Bena din Sebeş. Cosma Paşca, de 37 de ani, din Alba Iulia, conducea un autoturism Daewoo, proprietatea firmei la care lucra. El nu a redus viteza corespunzător până la limita evitării oricărui pericol, iar autoturismul pe care-l conducea a acroşat-o pe minora Maria Costea, de 15 ani, din Horea, elevă la o şcoală generală din localitate. Minora a traversat strada în fugă printr-un loc semnalizat cu indicator şi marcaj. Victima a fost transportată la Spitalul judeţean Alba cu traumatism cranio cerebral acut închis, fractură de gambă dreaptă şi femur drept. (F.R.)

---

Într-un cătun din Apuseni
     Luni seara, în jurul orei 19.00, în cătunul Sălişte din zona Abrudului a izbucnit un incendiu la o şură, căruia i-a căzut victimă un zilier pripăşit prin zonă, originar din judeţul Hunedoara, pe nume Emerich Bechet. Grajdul aparţinând lui Ioan Costea a luat foc, iar hainele zilierului la fel. Acesta a ieşit câteva clipe din şură, iar în mod inexplicabil, el a intrat arzând din nou în grajd. Deşi câţiva martori oculari ai tragediei au încercat din răsputeri să intervină, ei nu au reuşit să facă nimic întrucât apa lipseşte total iar zona este accesibilă doar cu piciorul. De altfel, pompierii au fost anunţaţi de abia ieri dimineaţă, dar oricum nu aveau cum să intervină. Bărbatul decedat are între 55 şi 60 de ani. (F.R.)

Condamnaţii Revoluţiei
     Evenimentele din decembrie 1989 au fost rând pe rând fie subiect de tocat în campaniile electorale, fie motiv de dispută publică. La un moment dat, subiectul a devenit extrem de incomod pentru unii şi atunci vinovaţii au fost spălaţi de păcate, uneori în văzul lumii, fără nici o ruşine pentru memoria celor care au murit, fără nici o reţinere din partea celor care şi-au construit gloria politică pe jertfa lor. În prezent, în penitenciare mai sunt doar câţiva dintre cei care au linşat cadre ale Miliţiei. Toţi generalii care în decembrie 1989 au dat ordin sau au tras în manifestanţi sunt în prezent liberi: fie le-au fost amnistiate pedepsele, fie aşteaptă acasă pronunţarea instanţelor, cândva... Potrivit informaţiilor noastre, lucrătorii fostei securităţi şi reprezentanţi ai trupelor USLA, care au executat pedepse pentru că au tras în 1989 în populaţia ieşită în stradă, au cerut ulterior daune morale statului român. Unii dintre ei le-au şi primit...
     Dacă generalii nu pot să facă închisoare pentru omor deosebit de grav, oamenii obişnuiţi, care s-au aflat pe stradă în decembrie 1989 şi cei care în zilele revoluţiei au ucis reprezentanţi ai Ministerului de Interne, fac închisoare pentru instigare la omor. Adrian Carica şi Aurel Mihu din Cugir au fost condamnaţi definitiv la 10 şi respectiv 13 ani închisoare, în 2000. Alte două persoane, condamnate la câte 10 ani închisoare, în acelaşi dosar, au făcut recurs, următorul termen urmând să se judece în 10 ianuarie 2003. Carica şi Mihu au fost condamnaţi definitiv şi trimişi după gratii la finele lunii iunie 2002, pentru că pe 21 decembrie 1989 au instigat mulţimea împotriva a doi miliţieni din Cugir - cpt. (post mortem) Valentin Pop şi plt.maj (post-mortem) Ilie Staicu, care au fost linşaţi. Cei doi trimişi în judecată sunt singurii care au fost deocamdată condamnaţi, deşi, iniţial, prin 1990, pe numele tuturor celor care au participat la crime au fost emise mandate de arest preventiv. Toată povestea a fost uitată, până prin 1993, când ancheta a fost reluată, în condiţiile în care unul dintre cei consideraţi instigatori- Alexandru Popa- s-a sinucis. În 22 decembrie, la Târgu-Secuiesc a fost linşat în stradă maiorul de miliţie Aurel Agache. La locul tragediei au fost mii de oameni, dintre aceştia fiind identificaţi cinci ca autori. Cei în cauză au fost identificaţi, anchetaţi şi condamnaţi la închisoare în 2001 printr-o sentinţă a Curţii Supreme de Justiţie. Pentru ca dosarul acestei crime să nu zacă în aşteptarea prescrierii, familia supravieţuitoare a maiorului de miliţie Agache a făcut în cei 13 ani scurşi de la revoluţie memorii peste memorii, solicitând organelor abilitate să facă dreptate în acest caz. Patru dintre cei cinci condamnaţi la închisoare de CSJ sunt în prezent în Ungaria.
     Tot la solicitarea rudelor supravieţuitoare se judecă în prezent la Bucureşti şi cazul asasinării fostului comandant al Miliţiei Cugir, cpt. (post-mortem) Valentin Pop. Deoarece soluţia primită în 1995 de "încetare a urmăririi penale" împotriva cpt. Valentin Pop, prin decesul acestuia, lăsa o amintire neagră în sufletele soţiei şi fiicei supravieţuitoare, din iniţiativa acestora a fost deschis un nou proces, în 1999, la Tribunalul Militar Bucureşti. Au fost condamnate la închisoare două persoane iar alte două au făcut recurs la sentinţă. O iniţiativă asemănătoare, dar soldată deocamdată cu eşec, a avut şi soţia plt. maj. (post mortem) Ilie Staicu.
     Dl. Alexandru Iosa, împuşcat în picior cu gloanţe "dum-dum" în 21 decembrie 1989 şi care a fost timp de aproape 10 ani şeful asociaţiei revoluţionarilor din Cugir ne-a declarat că cei care l-au linşat pe cpt. Valentin Pop şi i-au profanat cadavrul nu au intrat, sub nici o formă, în categoria revoluţionarilor. Dânsul ne-a explicat că, cel mai probabil, gestul comandantului de miliţie de a se bate cu mâna peste tocul pistolului i-a încitat pe oamenii din faţa miliţiei. Mai mult, Alexandru Iosa a precizat că mânia maselor s-a îndreptat asupra cpt. Pop mai mult pentru că simboliza un aparat al opresiunii comuniste decât din răzbunare personală, deoarece acesta era comandant în Cugir de doar 6 luni de zile.
     În încercarea de a reabilita imaginea tatălui său, Valentina Pop a trimis în acest an un memoriu pe adresa preşedintelui Ion Iliescu. Memoriul a fost făcut public, în plenul Camerei Deputaţilor, de deputatul PRM de Alba, Emil Crişan.
     În 21 decembrie, la 13 ani de la revoluţie, Cugirul îi va comemora pe cei care şi-au pierdut viaţa în acele zile. Deopotrivă, pe cele două cadre MI şi pe cei patru revoluţionari care au murit în misiune, în 23 decembrie: Emil Costinaş, Florin Teodorescu, Dorin Augustin (morţi în accident de maşină, în 23 decembrie, în timp ce se îndreptau spre depozitul de muniţie de la Vinerea) şi Nicolae Vântu, ucis în faţa Televiziunii Române.