Vicepreşedintele CJ Alba, Ioan Florea, însoţit de consilierul Gheorghe Cristea va pleca astăzi în Italia. Cei doi vor participa la reuniunea AREV (Ansamblul regiunilor Europei vini-viticole) ce va avea loc la Catania. (F.R.)

---

     "Biciuiţi" aspru săptămâna trecută de către şeful Oficiului Prefectural Câmpeni, pentru totala delăsare de care au dat dovadă în lupta cu nămeţii de zăpadă, drumarii din zonă au acum o cu totul altă viziune despre această dificilă muncă. Astfel, după cum ne-a comunicat d-l Puiuleţ, utilajele Secţiei de Drumuri judeţene Câmpeni cât şi a celor de la Drumurile Naţionale acţionează permanent pe porţiunile cu grad ridicat de risc cum ar fi cele din preajma localităţilor Bucium, Poiana Vadului sau Sohodol, nemaipunându-se problema existenţei vreunui drum blocat. Miniprefectul din Câmpeni s-a deplasat personal în aceste zile alături de drumari, fiind acum mulţumit de modul în care aceştia îşi fac datoria.(R.J.)

---

     Dl. Petru Ilie, preşedintele Partidei Romilor Social Democrată - filiala Alba şi totodată consilierul Prefecturii judeţene pe probleme de minorităţi, avertizează cetăţenii de etnie romă din judeţul Alba cu privire la riscurile de a se îmbolnăvi ca urmare a alimentelor consumate ce provin din diverse donaţii caritabile. "Am văzut că, în câteva localităţi din judeţ, romii au primit diverse produse din carne (crenvurşti, virşli, etc. ). Nu îi sfătuiesc să refuze, dar să fie foarte atenţi la calitatea lor, pentru a nu ne trezi în cadrul acestor comunităţi cu fel şi fel de boli infecţioase. Rog şi organele abilitate ale statului să se deplaseze în aceste zone pentru a verifica dacă alimentele sunt cu adevărat proaspete", ne-a precizat şeful Biroului judeţean pentru Romi Alba.(R.J.)

---

     Petru Andronic, de 29 ani, din Hunedoara, fără ocupaţie, a fost identificat de poliţişti ca fiind autorul unui furt comis în 17 septembrie 1998 dintr-o bijuterie din Alba Iulia. La data respectivă, Andronic a profitat de neatenţia vânzătoarei şi a furat bijuterii din aur în valoare de 6,950 milioane lei. Între timp Andronic a mai comis şi alte infracţiuni, urmele sale papilare ajungând în sistemul centralizat de evidenţă operativă a poliţiei. Comparând urmele stocate în sistemul AFIS, poliţiştii au descoperit că hoţul pe care îl cercetează şi-a lăsat ...amprentele în 1998 şi pe la Alba Iulia. Petru Andronic va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia cu propunere de arestare preventivă. (N.T.)

Deşi a căzut multă zăpadă
•Şoferii care şi-au parcat ilegal maşinile au fost amendaţi *La fel şi pietonii care au circulat pe carosabil *Lucrările de deszăpezire înghit miliarde de lei
     Din cauza ninsorilor abundente de săptămâna trecută, majoritatea localităţilor din judeţul Alba au fost acoperite cu un strat gros de zăpadă. Ca urmare a intervenţiei eficiente a celor de la SC DPL Alba şi Drumuri Naţionale, toate căile de acces importante sunt deschise traficului rutier. În prezent se mai acţionează pentru combaterea poleiului în special pe drumurile naţionale şi judeţene de la munte, dar şi din zonele Aiud, Blaj etc. Utilajele cu lame şi TAF-urile sunt folosite pentru lărgirea carosabilului, acolo unde zăpada a căzut în cantităţi mai mari. Până în prezent, Secţia de Drumuri Naţionale a epuizat circa 65 la sută din stocurile de combustibili, materiale antiderapante, iar iarna este încă lungă. S-au folosit 3000 mc nisip, 2000 tone sare şi 50 tone motorină. La fel stau lucrurile şi cu SC DPL SA Alba care are de acoperit toată reţeaua de drumuri judeţene.
     La sfârşitul săptămânii trecute, mai mulţi proprietari de autoturisme s-au trezit că maşinile nu mai sunt acolo unde le-au lăsat. Cei care au parcat pe domeniul public au fost amendaţi, iar maşinile le-au fost mutate în parcări, întrucât îngreunau activitatea utilajelor de deszăpezire. Amendaţi au fost şi cetăţenii care au circulat neregulamentar, preferând carosabilul uscat în detrimentul trotuarelor pline de gheaţă şi zăpadă, cum este pe Calea Moţilor în Alba Iulia. Pentru acest lucru, numai la sfârşitul săptămânii trecute, 50 de persoane au fost amendate. Din cauza gheţuşului şi a variaţiilor bruşte de presiune, mai mulţi pacienţi s-au prezentat la Spitalul judeţean Alba cu fracturi, entorse, luxaţii şi insuficienţă respiratorie.

---

     În 2004, în plin an electoral, toţi românii vor simţi pe pielea lor politica de protecţie socială recent promovată de Ministerul Finanţelor prin o serie de măsuri de relaxare fiscală. Ceea ce acum înseamnă reducerea anumitor contribuţii ale salariaţilor către stat, majorarea salariului minim pe economie şi a pensiilor ori programele gen "Cornul şi laptele" ajung la 10% din PIB pe 2003 şi bineînţeles trebuie să fie finanţate. Prin patru ingenioase modalităţi, Ministerul Finanţelor găseşte surse de finanţare după cum urmează:
     1. Prin Ordonanţa 147/2003 s-a hotărât impozitarea drastică a salariilor mai mari de 14 milioane de lei, măsură criticată de firmele care plătesc astfel de salarii şi aduc şi creştere economică. Şi majorarea de 10 ori a fondului de rezervă aflat la dispoziţia premierului folosit pentru acoperirea pagubelor unor calamităţi va fi susţinută de această dată, de persoanele fizice care obţin venituri din dobânzi şi dividende. Reducerea cotei minime de impozitare a veniturilor de la 18 la 15% este contrabalansată de includerea în baza de impozitare a venitului global a acestor câştiguri. Pe lângă creşterea impozitului, măsura este de natură să sporească şi numărul persoanelor care vor fi obligate să îl achite, respectiv numărul declaraţiilor de venit. Ministerul de Finanţe susţine însă că majorarea impozitelor nu va fi suportată de populaţie, ci de bănci şi că măsura va avea ca efect o mai bună colectare a veniturilor la buget şi o aliniere la nivelul european de impozitare cu până la 18% din câştig. Analiştii economici critică pachetul de măsuri sociale interpretat ca un program cu aromă electorală, cu efecte perverse şi negative pe termen lung, vorbind chiar de pericolul unei duble impuneri. Asupra dublei impozitări a atras atenţia şi ex-ministrul de Finanţe, Daniel Dăianu, care a subliniat că dacă datele vor arăta o colectare mai bună, aceasta înseamnă automat o mai bună gestionare a deficitului bugetar.
     2. Deducerile la impozitele pe diferite venituri rămân infime, deducerea personală de bază rămâne fixată la 1.800.000 de lei pe lună, iar cea suplimentară pentru alţi membri de familie aflaţi în întreţinere la jumătate din deducerea personală. De asemenea, există o deducere de 20% la impozitul pe venitul global acordată celor care îşi construiesc locuinţe personale, precum şi deduceri echivalente cu deducerea personală în cazul persoanelor care întreţin invalizi de gradul I şi persoane cu handicap grav.
     3. O altă modalitate de a atrage resurse la buget a fost eliminarea deductibilităţii primelor de asigurare plătite de angajator în numele angajatului, decizie cuprinsă în Legea impozitului pe profit. Metoda uzitată de mai multe companii de asigurări pentru a plăti salariile angajaţilor prin contractarea unor poliţe de asigurări s-a transformat în venit la buget. Deşi angajatorii au preferat să plătească impozitul de 25% celui impus de stat, la sfârşitul lui 2002, Ministerul Finanţelor a decis că impozitul aplicat angajatorului nu era suficient şi, prin Dispoziţia nr. 5 (Monitorul Oficial 789/30.12.2002) a mai impozitat cu 10% toate veniturile din asigurări de care beneficiau angajaţii.
     4. Modificările legislative aduc şi pentru exportatori veşti proaste: astfel, potrivit Legii impozitului pe profit, fiscalitatea în domeniu a crescut de la 5 la 12,5% şi va ajunge la 25% în 2004. La intrarea în vigoare a prevederilor privind impozitul pe profitul realizat din exporturi, 1 ianuarie a.c., exportatorii au estimat o creştere a deficitului balanţei comerciale de peste 1 miliard USD şi o scădere cu 10% a volumului exporturilor, efecte foarte puţin probabil a fi contrabalansate de măsurile compensatorii promovate de autorităţi.
     5. Societăţile de stat şi regiile autonome care primesc subvenţii din bugetul de stat sau din cel gestionat de autorităţile locale au şi ele de înfruntat noua politică fiscală a ministrului Tănăsescu. Astfel, potrivit Legii 345/2002 privind taxa pe valoare adăugată, aceste subvenţii legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor se includ în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, măsură reflectată cel mai bine în preţul energiei termice, suportat la fel ca majoritatea acestor inginerii financiare, tot de populaţie.

---

Descoperire post-mortem la Lancrăm
     La sfârşitul săptămânii trecute, poliţiştilor din Sebeş le-a fost confirmată o bănuială potrivit căreia Ioan Cosmoiu (71 de ani) ucis în 6 ianuarie la Lancrăm, era pe timpul vieţii un deţinător ilegal de arme de foc. Aparţinătorii lui Cosmoiu au vândut săptămâna trecută o căpiţă de fân situată în locul Cutina Lancrămului.
     Nu mică i-a fost mirarea cumpărătorului atunci când, încercând să-şi încarce fânul într-un mijloc de transport, a descoperit în căpiţă o armă de vânătoare, de calibrul 16 mm, două cartuşe, două cutii de praf de puşcă pentru confecţionarea manuală a alicelor, 116 alice din plumb şi 1 kg de alice de calibrul 2,5 mm. A fost sesizată poliţia Sebeş care continuă cercetările, deoarece se presupune că arma de vânătoare a fost furată. De menţionat că Ioan Cosmoiu a fost, pe timpul vieţii, paznic de vânătoare în zona cabanei Şureanu, din Munţii Sebeşului.

---

     Înţelegem pe deplin dorinţa deputaţilor Dan Coriolan Simedru (PNL) şi Alexandru Pereş (PD) de a convinge cumva electoratul că îşi merită zecile de milioane de lei primite pe lună ca reprezentanţi ai judeţului în Parlamentul României. Întrucât, după cum este binecunoscut, eficienţa activităţii lor parlamentare este aproape nulă, deputaţii amintiţi încearcă să-i aburească pe cei care l-au ales, stârnind ciclic "furtuni într-un pahar cu apă". Aşa au făcut şi în săptămâna trecută când le-a căşunat pe extrem de bine primita acţiune a Prefecturii şi Consiliului judeţean Alba de a acorda diplome şi un modest premiu în bani celor mai merituoşi oameni de cultură din judeţ pentru activitatea lor din ultimul deceniu.
     Domnii Ioan Rus şi Eugen Popa au dorit să transmită simplu un semnal oamenilor de cultură că, în pofida vicisitudinilor economice, conducerea politică şi administrativă a judeţului este conştientă şi preocupată de susţinerea spiritualităţii româneşti şi preţuieşte un adevărat act de cultură, fie el creaţie artistică sau mecenat artistic. Cuvintele emoţionante de mulţumire rostite de cei care au luat cuvântul au dovedit că mesajul a fost receptat corect. A cataloga manifestaţia drept "mârşavă şi demagogică" (Alexandru Pereş) sau un "abuz de putere" (Dan Coriolan Simedru) este nu numai nepotrivit ci aberant şi tendenţios. Domnul deputat Simedru insistă cu furie oarbă pe toate canalele că instituţiile respective au făcut "o glumă de prost gust" acordându-i diplomă de excelenţă purtătorului de cuvânt al PSD Alba, Mihai Babiţchi. Înţeleptul spune că numai omul mărginit se conduce după judecata: "Nu cunosc, deci nu există". Domnul prefect Ioan Rus nu trebuie să dea socoteală nimănui despre cui dă sau nu dă diplome. Dar, ca de obicei, deputatul liberal a nimerit cu obişnuita-i obstinaţie cu oiştea în gard.
     Purtătorul de cuvânt al PSD este nu numai un om politic ci şi un cunoscut în cercurile de cultură din judeţ, cercuri în care domnul deputat este absolut necunoscut. Sub patronajul Editurii "Bab" - prima editură privată din judeţ - au apărut cărţi de literatură (colecţia "Captivant"), ştiinţă ("Apulum" 1994, editată de Muzeul Unirii, un volum de ştiinţe matematice etc.) şi altele. Editura sa a sponsorizat apariţia a trei volume de poezie ale unor tineri talentaţi lipsiţi de mijloace materiale printre care se remarcă, apreciat unanim de critică, profesorul Ioan Nistor; a sponsorizat apariţia a două volume consecutive, rod al muncii desfăşurate la Alba Iulia de către americanul John Kirrene, trimis de către "Peace Corps Volunteer" să formeze şi să lucreze cu clase speciale de copii dotaţi şi supradotaţi; s-a implicat în difuzarea deseori gratuită a revistei "Discobolul"; a contribuit cu premii la "Festivalul Lucian Blaga"; a fost primul difuzor de presă din România care s-a încăpăţânat să vândă, uneori în pierdere, reviste de cultură şi cărţi într-un moment în care librăriile s-au aflat în stare de faliment; a scris el însuşi cărţi şi schiţe, ultima "Revoltă în labirint. Decembrie '89" fiind mai bine cunoscută în judeţ etc. Faptul că această activitate s-a desfăşurat cu discreţie, fără tam-tam mediatic, nu înseamnă că nu a existat. Ne întrebăm, aşadar, dacă nu cumva "gluma proastă" au făcut-o cei care l-au ales deputat pe domnul Simedru...
     Sugerăm, pe de altă parte, vicepreşedintelui PD, Ion Dumitrel, să renunţe la funcţia sa administrativă, obţinută exclusiv datorită Protocolului PSD-PD, protocol dezavuat şi încălcat grosolan de domnia sa şi partidul pe care îl reprezintă. (Biroul de presă al PSD)