O femeie din Vidra a sesizat Poliţia la sfârşitul săptămânii trecute că Victor Gligor de 44 de ani a fost găsit înecat în fântâna din gospodărie. Membrii familiei au scos cadavrul şi l-au transportat în casă. Din cercetări a rezultat că în timp ce lucra prin gospodărie, moţul a alunecat la un moment dat, s-a dezechilibrat şi a căzut în fântână. Cauza morţii este asfixie mecanică prin înec. (F.R.)

---

Un medic din Abrud şi-a pus capăt zilelor
     Sâmbătă, 18 ianuarie a.c., poliţişti din Abrud l-au găsit pe doctorul Gerhard Francisc Carol Vlădescu mort în propria locuinţă. Născut la 24 aprilie 1944, medicul a ispăşit ani grei de închisoare după ce a fost găsit vinovat că şi-a ucis soţia. A revenit apoi ca medic, mai întâi la Mogoş şi apoi la Abrud. Potrivit unor informaţii neoficiale, victima şi-a pus capăt zilelor după ce a băut, se pare, lichid de frână amestecat cu vin. Natura substanţei necunoscute va fi stabilită doar după efectuarea autopsiei. (F.R.)

---

     Potrivit informaţiilor furnizate de IPC Alba, în ultimele 24 de ore, debitul râului Mureş a crescut în zona Alba Iulia, fără a crea însă pericol de inundaţii. Pe Târnave şi Arieş se înregistrează o scădere a debitelor. Nu sunt înregistrate poduri de gheaţă. (F.R.)

---

Până la sfârşitul lui 2003,
     Ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, a declarat sâmbătă, 18 ianuarie, la Cluj-Napoca, că România ar putea avea până la sfârşitul anului opt guvernatori regionali. Astfel, viitorii guvernatori vor avea responsabilitatea monitorizării modului de cheltuire a fondurilor europene şi a coordonării activităţii agenţiilor de dezvoltare regională. Guvernatorii, susţine ministrul Cozmâncă, vor avea responsabilităţi limitate, iar regiunile pe care le vor conduce nu vor fi regiuni administrative, ci regiuni de dezvoltare economică. Cadrul legal pentru înfiinţarea acestor funcţii va fi elaborat după consultarea membrilor Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, urmând ca viitorii guvernatori să fie numiţi prin hotărâri de guvern, la propunerea Consiliilor de Dezvoltare Regională. (T.I.)

Record... naţional la Cugir
     Un record... naţional a fost stabilit la sfârşitul săptămânii trecute de poliţiştii din Cugir, poliţişti care au prins un hoţ în mai puţin de 60 de... secunde. Întâmplarea s-a consumat într-unul din localurile de alimentaţie publică din oraşul Cugir unde, atât hoţul cât şi poliţiştii (în civil) au ales să-şi petreacă o parte din timpul liber. Cum însă poliţiştii vor avea timp efectiv liber doar în momentul în care infractorii vor lua şi ei o pauză "de lucru", oamenii legii au fost pe fază şi de această dată. Ei au surprins exact momentul în care Mircea V. (45 de ani, fără ocupaţie, din Cugir) i-a "palmat" 100 de euro, din portmoneu colegului său de masă. Hoţul se aşezase la masa victimei sub pretextul că nu mai are loc în altă parte. Din vorbă în vorbă şi din pahar în pahar, cei doi au început să se "înţeleagă" ajungându-se până la etapa în care victima i-a arătat hoţului... portmoneul, pentru a fi admirată calitatea... pielii din care acesta era confecţionat. Lui Mircea V. i s-au "lipit" urgent de mână 100 de euro, bani descoperiţi asupra lui în momentul în care poliţiştii au intervenit şi l-au percheziţionat. Victimei, uluită de rapiditatea cu care s-au desfăşurat evenimentele, i-au fost restituiţi cei 100 de euro. Lui Mircea V. poliţiştii i-au întocmit dosar penal pentru furt. (N.T.)

---

•Interviu cu dl. ing. Liviu Mugurel SÂRBU, primarul municipiului Sebeş
     - În ultimii ani, municipiul Sebeş a cunoscut o remarcabilă ascensiune economică şi edilitară precum şi a prosperităţii cetăţenilor săi. Dumneavoastră, unde aţi situa în arealul judeţului Alba, localitatea pe care o administraţi şi care ar fi explicaţiile în acest sens?
     - Sebeşul este oraşul numărul unu al judeţului în opinia tuturor cetăţenilor săi şi acest lucru nu reprezintă o noutate ci o firească reintrare în normalitate. Nu sunt simple vorbe, ele sunt verificate în decursul istoriei, când, cu mici întreruperi, municipiul nostru a fost mereu în prim-plan din foarte multe puncte de vedere. Asta chiar dacă unii primari de municipii au o cu totul altă părere şi îşi manifestă oponenţa prin diferite intervenţii în presa scrisă şi audiovizuală. O primă explicaţie a celor de mai sus ar fi caracterul oamenilor din Sebeş, care sunt convinşi că drumul României este inevitabil spre o economie de piaţă reală şi doresc din punctul lor de vedere ca acesta să fie cât mai scurt şi, dacă se poate, fără obstacole majore social-economice. Nu este de neglijat nici faptul că tradiţia burgului german caracterizează cetăţenii Sebeşului indiferent că sunt români, saşi, maghiari, etc. şi acesta este un motiv în plus în susţinerea afirmaţiilor mele. Chiar dacă sunt de mai mică anvergură decât prin alte părţi, şi oraşul nostru se confruntă cu probleme specifice acestei perioade. Şi Sebeşul are şomaj, are pensionari cu venituri modeste. Însă prin prerogativele pe care le avem şi conform legislaţiei existente şi mă refer la cea de protecţie socială, se fac eforturi substanţiale pentru a diminua pe cât posibil aceste probleme, totul în idea de a face din Sebeş un oraş şi mai prosper.
     - O componentă de bază a avântului economic a reprezentat-o fără îndoială investiţiile, cu precădere cele străine. Împărtăşiţi această opinie?
     - Punctul forte care caracterizează Sebeşul cel puţin în ultimii ani sunt investiţiile atât autohtone cât şi cele mixte dar mai ales străine. Volumul celor străine se cifrează la aproximativ 500 milioane dolari şi sunt semnale clare că această sumă se va mări şi în 2003, prin construirea câtorva unităţi economice importante în domeniul mobilei, alimentar, marochinăriei şi mecanic. Referitor la afacerile autohtone, chiar dacă pe ici, pe colo au existat unele mici deficienţe, sunt convins că fabricile tradiţionale se vor dezvolta puternic şi acest lucru va crea o concurenţă benefică atât la nivel local cât şi regional. Creşterea capacităţilor de producţie va mai crea şi alte efecte pozitive cum ar fi suplimentarea locurilor de muncă, aspect ce va conduce la reducerea şomajului atât în Sebeş cât şi în localităţile învecinate. În acelaşi timp toate aceste investiţii au o influenţă pozitivă şi asupra bugetului local şi implicit pentru locuitorii Sebeşului. Astfel, municipalitatea a avut posibilitatea ca în cursul anului 2002 să poată finaliza obiective de larg interes, ce vor continua şi în 2003 şi care vor înfrumuseţa aspectul localităţii noastre. Tot aşa a fost posibil şi plata salariilor asistenţilor personali, a ajutoarelor sociale şi a ajutoarelor de încălzire. Cred că suntem printre puţinele localităţi din judeţ fără nici o restanţă din acest punct de vedere.
     - Bineînţeles că şi sursele bugetului local au avut un rol determinant. Cum s-ar caracteriza anul 2002 din acest punct de vedere?
     - Dacă ar fi să enumăr investiţiile promovate din bugeul local pe anul 2002 aş începe în primul rând cu infrastructura de canalizare şi alimentare cu apă. Aş enumera în acest sens finalizarea proiectului rezervor 10000 mc. care are ca scop alimentarea cu apă a municipiului Sebeş. Apoi, s-a început executarea proiectului de alimentare cu apă şi canalizare a localităţii Petreşti, la fel şi în ceea ce priveşte oraşul Sebeş. În acelaşi timp s-a realizat şi studiul de prefezabilitate pentru localitatea Răhău. Dacă aceste lucrări le completăm cu proiectul de canalizare a străzii principale din Lancrăm constatăm că administraţia locală are în vedere întreaga arie a municpiului prin prisma lucrărilor de canalizare şi alimentare cu apă. Sperăm ca toate acestea să fie duse la bun sfârşit în cca. 2-3 ani de zile prin punerea în practică a parteneriatului public privat de la începutul lunii aprile a.c. Pe lângă cele arătate mai sus, parteneriatul mai vizează şi contorizarea integrală pe banii partenerului nostru şi nu publici, a tuturor gospodăriilor şi blocurilor de pe raza municipiului Sebeş. Tot anul trecut o altă investiţie importantă a fost Ansamblul 124 apartamente din cartierul Valea Frumoasei care practic a schimbat şi a completat centrul civic al Sebeşului. Prin achiziţionarea câtorva imobile din preajmă, întreaga lucrare va fi finalizată în perspectiva imediat următoare. Lucrarea cu cel mai substanţial impact asupra imaginii centrului istoric al localităţii este cea de refacere a Parcului din faţa Primăriei, care a redat municipiului Sebeş alura de odinioară, de burg săsesc prin punerea în valoare a clădirilor cu valoare de patrimoniu din zona respectivă. Nu pot să nu amintesc aici ca o mare realizare a anului trecut şi deschiderea supermarketului ECOSTAR, important mai ales din punctul de vedere al colaborării în folosul comunităţii, dintre administraţia locală şi unele dintre cele mai importante firme private din oraş. Astfel de parteneriate vor mai fi realizate şi în 2003, dar deocamdată nu doresc să le fac publice în acest interviu.
     - Să încheiem cu 2002, rugându-vă se ne spuneţi care au fost şi neîmplinirile anului care tocmai a trecut?
     - Cea mai mare nemulţumire a mea a fost că nu am reuşit să extindem iluminatului public în municipiul Sebeş. Nu am dispus nici de resursele necesare şi nici nu am găsit încă investitori interesaţi în această direcţie. Au mai fost şi alte mărunte insatisfacţii a căror rezolvare au depăşit competenţele acordate de funcţia de primar. Sper ca în 2003 să mai eliminăm dintre ele.
     - 2003, an preelectoral, va fi cu certitudine unul şi mai intens din punct de vedere al investiţiilor publice. Ce obiective îşi propune cu precădere administraţia locală pe care o conduceţi?
     - În acest an ne vom axa cu prioritate asupra refacerii infrastructurii străzilor prin asfaltarea celor care necesită această operaţiune sau turnarea de covor asfaltic acolo unde este cazul. În acest sens, pe lângă banii de la bugetul local este posibil ca în vară să apelăm la încă o emisiune de obligaţiuni municipale care să rotunjească suma de bani afectată acestui sector. Apoi, având în vedere circulaţia foarte complicată din oraş, atât pentru maşini cât şi pentru pietoni în special copii, ne-am propus semaforizarea intersecţiei străzilor Pandurilor, Ştefan cel Mare şi Mircea cel Bătrân, situată în apropierea Bisericii Ortodoxe şi a unei unităţi de învăţământ. O altă lucrare importantă preconizată, va fi alimentarea cu gaze naturale a localităţii Rahău, singura de pe raza municpiului Sebeş ce nu beneficiază de aceste servicii. Investiţa dorim să o realizăm cu o contribuţie importantă din banii publici. Revenind la iluminatul public de care pomeneam anterior, doresc ca în acest an sub forma unui parteneriat public privat sau prin alte modalităţi, să extindem reţeaua atât în Sebeş cât şi în Petreşti, Lancrăm şi Rahău. Avem în vedere şi iluminatul ornamental cu efecte pozitive asupra aspectului localităţii. Unul dintre obiective va fi şi refacerea Parcului Tineretului. Nu pot să nu amintesc şi de construirea unei biserici şi cantine sociale în cartierul locuit de comunitatea romilor. O altă investiţie de anvergură pentru Sebeş pe care o abordez atât din punct de vedere al primarului cât şi al funcţiei de preşedinte interimar al SC PISA, o reprezintă punerea în operă a parcului industrial a cărui execuţie va începe în cursul acestui an. Se vor crea astfel multe locuri de muncă de care vor beneficia atât sebeşenii cât şi ceilalţi conjudeţeni.
     - Firesc, nu va fi neglijată nici latura culturală, care la Sebeş a cunoscut sub mandatul dvs. o amploare deosebită.
     - Referitor la partea culturală avem în vedere începerea demersurilor pentru realizarea unui monument al eroilor în centrul Sebeşului şi asta nu pentru că vrem să facem un exces de zel, ci pentru că era necesar ca oraşul nostru să beneficieze de această formă de respect faţă de înaintaşii noştri. În acelaşi timp dorim să întregim zestrea Centrului Cultural "Lucian Blaga" prin achiziţionarea Casei "Augustin Bena" de la Pian, şi a Casei "Binder" din Sebeş şi Vinţu de Jos, cu un important sprijin din partea Ministerului Culturii. Normal, manifestările tradiţionale Festivalul internaţional "Lucian Blaga", Sesiunea de comunicări ştiinţifice "Dorin Pavel", Zilele Sebeşului care vor avea loc în perioada 22-24 august 2003 şi nu în ultimul rând Festivalul de muzică populară "Felician Fărcaşu" vor continua şi în acest an. Mai sperăm să obţinem şi finanţarea PHARE a două proiecte care vor întregi patrimoniul cultural şi edilitar al municipiul, ambele în valoare de minim 500.000 Euro. Este vorba despre reabilitarea şi extinderea Muzeului Ion Raica, refacerea complexului Lucian Blaga, refacerea imobilului construit în sec. XIX, care actualmente aparţine şcolii generale nr.2, refacerea faţadelor medievale şi marcarea punctelor turistice. Al doilea proiect se referă la modernizarea spitalului municipal şi construirea unui sediu pentru serviciul de ambulanţă din Sebeş.
     - În încheiere, ce ar mai fi demn de consemnat pentru locuitorii municipiului Sebeş?
     - Nu în ultimul rând, suntem interesaţi de punerea în operă a Parcul Turistic Munţii Sebeşului, care ar permite o dezvoltare substanţială a acestui sector aflat deocamdată într-un oarecare anonimat. În acest sens, prin sprijinul Televiziunii Române, vom încerca realizarea unor filme documentare care să asigure publicitatea necesară a punctelor turistice din această zonă şi în acelaşi timp vom continua diligenţele pe lângă ministrul Turismului, Dan Matei Aghaton în vederea promovării ordonanţei ce vizează parcurile turistice. După cum se constată, avem în vedere toate aspectele, de la cele sociale la cele economice, de la cele de sănătate la cele turistice şi nu ne râmâne decât să ne apucăm de treabă şi să sperăm că bunul Dumnezeu ne va ajutăm să realizăm ceea ce ne-am propus.