Culturismul politic
Despre activitatea parlamentară a opoziţiei precum şi de eficienţa ei este bine să vorbească cei care pot şi sunt capabili a avea o oarecare nealiniere politică, o imparţialitate, în nici un caz eternul "Birou de presă al PSD Alba". Acest organism sau organ - ajuns deja hilar în peisajul publicistic judeţean prin "judecăţile de valoare" pe care le compune şi apoi le aşază în gura unui partid caracterizat şi în site-urile CIA (Agenţiei Centrale de Informaţii Americane) ca fiind continuatorul... Partidului Comunist Român" - a ajuns deja de râsul curcilor.
Păi dacă aşa este catalogat PSD-ul, ca fiind cel mai bine cotat şi dotat serviciu de informaţii din lume, ştire care ajunge vrând-nevrând la ochii şi urechile naţiunii de la care România aşteaptă cel mai mult la acest început de mileniu, atunci pot să iau de bună afirmaţia total "slugarnică" şi comunistă a d-lui "Birou de presă al PSD Alba"... Domnul (?) prefect Ioan Rus nu trebuie să dea socoteală nimănui despre cui dă sau nu dă diplome! Această gândire total neconformă cu sistemul la care a revenit societatea românească descalifică gândirea "Eroului Revoluţiei Române" din decembrie 1989 de la Alba Iulia. Sunt acuzat de ciudatul personaj PSD-ist că aş fi descris acţiunea de premiere a oamenilor de cultură din judeţ ca o manifestare "mârşavă şi demagogică". Fals, stimate domn, nu acţiunea în sine am categorisit-o ca atare, ci "alinierea" la cei merituoşi a intruşilor PSD-işti printre care şi dumneavoastră, personaje care nu au nimic a face decât cu "culturismul politic"!
Printre activităţile pe care le enumeraţi ca acţiuni culturale aţi uitat a spune că aţi fost printre primii importatori şi difuzori de reviste XL şi XXL, lucru pentru care aţi avut şi conflicte cu legislaţia românească - este adevărat - înainte de a fi membru PSD!
Iată de ce nu vi se potriveşte versetul biblic "cel ce este fără de păcat să arunce primul cu piatra" şi nici premierea dumneavoastră alături de feţe bisericeşti şi oameni de cultură.
Alexandru PEREŞ,
deputat PD de Alba
Integrare de două milioane de dolari
Acesta este preţul realizării unor strategii de comunicare ale ministrului Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu, pentru integrarea în UE şi care a primit deja acordul ministrului Justiţiei la recenta întâlnire ministerială de la Snagov. Strategia dânciană are două componente: externă şi internă, la Bruxelles desfăşurându-se cele mai impresionante forţe cu două centre româneşti: de presă şi de documentare privind integrarea României. Aici intervine o interpretare foarte personală a conceptului de integrare - la centrul de presă vor fi organizate conferinţe de presă cu ziarişti din statele UE şi cu ziarişti români specializaţi în probleme de integrare. Adică, jurnaliştii români vor culege de la sediul CE informaţii pe care le vor transmite în ţară, după originalul principiu că de la Bruxelles, şi nu de la Bucureşti vor afla ceea ce interesează despre eforturile de integrare ale României.
În ceea ce priveşte componenta internă, ministrul Informaţiilor Publice - Vasile Dâncu aduce lumina la sate prin programe gen "Cum e să fii fermier în UE?", "Poliţia Agricolă Comună - efecte asupra României", ajută tinerii prin iniţiative ca "Tinerii: student în UE", "Tineri ai Europei" şi, în final, pentru toţi cetăţenii doritori de integrare, va organiza concursul tematic: "Eu vreau în UE!", competiţie organizată de Guvernul României. Atât de personala interpretare a partiturii integrării presupune deci o amplă activitate de informare destinată unor categorii-ţintă ale populaţiei prin lobby şi propagandă, când totul s-ar putea reduce la liberul flux al informaţiilor pe căile existente deja pentru a permite publicului să afle într-un mod mult mai exact ceea ce vrea să ştie despre integrare. Aşa s-ar putea răspunde cât ne costă integrarea, ce întreprinde exact guvernul pentru atât de des-amintita foaie de parcurs a României, cât va sacrifica populaţia şi acest model ar putea fi prezentat pentru o mai bună elocvenţă şi la Bruxelles, în locul unor conferinţe de presă încărcate de aceleaşi platitudini. În locul ziariştilor, informările pot fi făcute, aşa cum e normal, de ambasadorii şi trimişii speciali, însă informaţiile ar trebui puse în circulaţie în mod sincer şi obiectiv, fără absconse interese manipulative, pentru că de fapt nu facem decât să ne furăm căciula singuri, dezvoltând complicat strategii de integrare când tot ceea ce ni se cere sunt cifre şi fapte reale. Cu atât mai mult cu cât, populaţia ţării deţine cel mai mare scor în meciul integrării: 78% din cetăţenii români visează la statutul de cetăţean al U.E. spre deosebire de celelalte ţări est-europene care nu se ridică peste 30%. E drept că România are însă un grad foarte mic de vizibilitate în UE: 8% în vreme ce Turcia, cu o soartă nesigură în UE are 3%, Polonia are 30%, Cehia 25%, iar Ungaria 12%. E clar că ţara noastră are un handicap de imagine, însă imaginea nu poate face totul mai ales când se impune un sprint fără egal pentru a ne integra în 2007. Aceasta înseamnă asumarea tuturor aprecierilor critice, a rezervelor faţă de performanţele reale şi stipularea angajamentului privind integrarea în 2007 - în mod explicit în toate documentele oficiale. Cele două milioane de dolari puse la bătaie pentru cele 40 de programe de integrare ale ministrului Informaţiilor Publice şi cofinanţate din Fondul România ar putea avea o soartă mai bună decât acoperirea "dimensiunii cognitive", prin care crede ministrul Dâncu îi va ajuta pe români să ştie mai multe despre Uniune când, de fapt, majoritatea românilor cunosc deja tot ceea ce trebuie să ştie despre UE şi poate e lucrul cel mai important: "România vrea să fie în UE!"
Teodora ILINCA