Debutul sesiunii parlamentare ordinare din acest an a fost marcat de o declaraţie şoc a preşedintelui României, Ion Iliescu. Revoltat de afacerile parlamentarilor şi miniştrilor, domnia sa le-a cerut acestora nici mai mult, nici mai puţin, să se retragă din Adunările Generale şi Consiliile de Administraţie, de unde aleşii neamului şi numiţii în funcţii cu rang înalt încasează indemnizaţii frumuşele. Sugestia preşedintelui ţării a fost preluată urgent de premierul Adrian Năstase, care, la întâlnirea de la Snagov cu preşedinţii de filiale şi cu parlamentarii partidului de guvernământ pe care-l conduce, i-a somat pe (fr)agişti să renunţe la aceste privilegii. Somaţia primului ministru se încadrează în temele de luptă declarate pentru combaterea corupţiei, legea privind conflictul de interese în exercitarea unor funcţii publice urmând să fie introdusă şi în pachetul de legi pentru care Guvernul îşi va asuma în curând răspunderea. În acelaşi pachet se vor mai găsi legea privind declararea averilor, legea referitoare la prevenirea şi descoperirea actelor de corupţie, legea privind combaterea criminalităţii informatice şi legea reglementării grupurilor de interese economice, statutul funcţionarului public şi conduita acestuia, precum şi modificarea Legii bancare şi combaterea evaziunii fiscale. Discursul premierului a fost unul moderat, nenominalizând nici un "bănuit", declarând că "noi nu avem grupuri de inchiziţie care merg acum să le rupă gâtul celor din teritoriu. Nu ne putem institui în tribunale ale poporului. Nu-i putem aresta pe colegii noştri; putem lua măsuri politice". Poate că bazându-se pe această idee a propus reactivarea echipelor de inspecţie de la Centru care au mai analizat şi în toamnă activitatea organizaţiilor judeţene iar măsurile au venit la... ziua aşteptată.
     Solicitarea preşedintelui Ion Iliescu, dublată de susţinerea premierului ca agamanii să renunţe la privilegii nu este o noutate. Şi în perioada 1992-1996, (fra)AGA-manii au ţinut capul de afiş al afacerilor cu averea statului; şi în guvernarea 1996-2000, (fr)aga s-a împărţit algoritmic de această dată potentaţilor politici ai vremilor respective. Acelea au fost adevăratele vremuri "de aur" când "dulceaţa frăguţelor" şi consistenţa lor erau net superioare şi cantitativ şi calitativ, că de, averea statului era "Olimpul zeilor proveniţi din politica românească". Între timp, proprietatea statului a trecut în cea privată într-o proporţie semnificativă aşa că (fr)-aga şi locurile din consiliile de administraţie s-au rărit. Chiar dacă "prigoana" lor a început, cel puţin declarativ, metamorfozarea lor în "consilieri" este o artă pe care clasa noastră politică o stăpâneşte la perfecţie. Cu siguranţă, statutul de consilier este comparabil, măcar din punct de vedere financiar, cu cel de membru în AGA ori CA. Şi această nouă "ocupaţie" a fost criticată, tot fără nominalizări, de premierul Adrian Năstase, care i-a caracterizat astfel: "îşi creează avantaje personale doar pentru că sunt în cercul puterii" şi le-a cerut o schimbare de comportament. Probabil că la această categorie intră cei doi membri ai PSD Constanţa suspectaţi de implicare în rambursări ilegale de TVA ori deputatul PSD de Vrancea, Dan Verbina, a cărui firmă a câştigat trei zone de pescuit în Deltă sau senatorul Doru Ioan Tărăcilă, membru în CA la Resial ori poate (prea) mulţii beneficiari ai eşalonării ori reeşalonării acordate pe... sprânceană. Însă cea mai sugestivă afirmaţie pentru vremurile pe care le trăim a venit din partea prinţului Dimitrie Sturza - consilier pe probleme de investiţii străine a lui Adrian Năstase, care la întrebarea: Ce trebuie să aibă un om de afaceri ca să reuşească în România? a răspuns fără echivoc: PILE...
     Să fie oare vorba de pile politice?