Reacţii diverse privind războiul din Irak
     În conferinţa de presă susţinută recent la Roma, vicepremierul irakian Tarik Aziz a transmis un mesaj de avertizare României şi Bulgariei, ţări care mai au încă de încasat miliarde de dolari din contracte comerciale derulate cu Irakul în perioada comunistă. Astfel Aziz s-a adresat ţărilor care s-au situat de partea Americii în criza irakiană cu următoarele cuvinte: "Dar ce interes aveţi d-voastră să sprijiniţi acest război imoral, ilegal? Fiţi prudenţi! Irakul datorează bani bulgarilor? Şi românilor? Dar de ce nu cereţi bani preşedintelui Bush?" Precizăm că din perioada contractelor de dinainte de 1989 România mai are de încasat de la Irak suma de 1,7 de miliarde de dolari. (T.I.)

---

     Intenţionat sau nu, preşedintele Jacques Chirac a reuşit prin afirmaţiile sale critice la adresa României şi Bulgariei să îi facă pe unii investitori străini să renunţe imediat la euroobligaţiunile româneşti tranzacţionate pe pieţele externe. Astfel, prima de risc peste dobânda de referinţă la care sunt tranzacţionate obligaţiunile româneşti s-a majorat cu 15-20 puncte de bază, situaţie care ar putea însemna că România va fi nevoită să se împrumute la o dobândă mai mare. (T.I.)

---

     Ieri dimineaţă, activişti Greenpeace au agăţat un banner cu inscripţia "NO WAR" ("Nu războiului") pe stânca din spatele Podului cu lanţuri din Budapesta. Ei au cerut Parlamentului ungar să nu permită Statelor Unite să transporte arme cu trenul pe teritoriul ţării. Ungaria este extrem de importantă din punct de vedere strategic pentru transportul echipamentelor militare ale Statelor Unite spre Golf, deoarece Ungaria se învecinează la vest cu Austria, care este neutră, şi în nord-est cu Ucraina, care de asemenea este inaccesibilă pentru transporturile militare americane. "Ungaria poate face acum ceva pentru a opri războiul din Irak. Ungaria trebuie să urmeze exemplul Austriei şi să spună "NU" transportului de arme pe teritoriul ei", a cerut Roland Csaki, purtătorul de cuvânt al Greenpeace. Partidul Socialist, care se află la guvernare, sprijină transportul militar american pe teritoriul ţării, în timp ce tinerii democraţi se opun. Se pare că votul va fi foarte strâns. (F.R.)

---

     Bugetul propriu al judeţului Alba pe anul 2003 a fost aprobat prin HCJ nr. 135/2002, cuprinzând atât la partea de venituri cât şi la cea la cheltuieli suma de 290 de miliarde de lei. Bugetul a fost structurat după cum urmează: cheltuieli CJ Alba - 40,3 miliarde de lei, cheltuieli învăţământ special - 24 miliarde de lei, cheltuieli Muzeul Naţional al Unirii - 9,2 miliarde de lei, DGPDC - 74,3 miliarde de lei, Centrul judeţean de consultanţă agricolă - 2,2 miliarde de lei, IPC Alba - 2,3 miliarde de lei etc. Ca urmare a reactualizării, bugetul judeţului este de 292 miliarde de lei. (F.R.)

---

     Conform Legii 75/2002, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier, se poate constitui inspectorat teritorial de regim silvic la nivelul fiecărui judeţ, dacă suprafaţa pădurilor este de minim 50000 ha. Judeţul Alba are o suprafaţă de fond forestier de 204 mii ha, la care se adaugă păşunile împădurite în suprafaţă de 17 mii ha, deci o suprafaţă de 4,5 ori mai mare decât cea minimă stabilită unui inspectorat la nivel judeţean. De asemenea, acţiunea de marcare a pomilor pentru tăiere la un număr de aproximativ 22.000 persoane fizice, ce au primit păduri în baza legilor fondului funciar, presupune un volum mare de lucrări, adăugându-se şi marcările în pădurile comunale, ale bisericilor, şcolilor şi în vegetaţia din afara fondului forestier. "Toate aceste argumente plus deficienţele în relaţiile cu Inspectoratul de profil din Hunedoara, sunt suficient de solide pentru organizarea cât mai urgentă în judeţul Alba a unei asemenea instituţii", a precizat prefectul Ioan Rus. În acest sens, şeful administraţiei publice judeţene a înaintat un material amplu şi documentat către Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în care se justifică din plin insistenţele pentru înfiinţarea la Alba a Inspectoratului de regim silvic şi cinegetic, cu rugămintea de a fi iniţiată, cât mai curând posibil, o hotărâre de Guvern în acest sens.

---

Prezent la Alba Iulia, preşedintele SIF Banat - Crişana contrazice temerile acţionarilor
•a afirmat Ioan Cuzman preşedintele - director general al societăţii
     Prezenţa de ieri la Alba Iulia a d-lui Ioan Cuzman, preşedintele - director general al SIF Banat - Crişana, s-a dorit a fi una care să liniştească spiritele "cuponarilor" din judeţul Alba, îngrijoraţi de o posibilă prăbuşire a valorii acţiunilor, ca urmare a mult mediatizatului control al Curţii de Conturi la această societate de investiţii financiare. În cadrul unei conferinţe de presă, domnia-sa a prezentat la început un bilanţ al activităţii societăţii pe 2002 precum şi obiectivele ce au fost urmărite în privinţa administrării portofoliului de acţiuni. Astfel, s-a acţionat cu precădere în direcţia reducerii numărului de participaţii, de la 663 de societăţi (la 31 decembrie 2001) la 619 societăţi (31 decembrie 2002) pentru o administrare mai eficientă a acestora, în conformitate cu programul de vânzări pentru anul trecut. De asemenea, s-a avut în vedere creşterea valorii de piaţă a portofoliului, prin vânzarea societăţilor comerciale neperformante (35) şi achiziţia de titluri în societăţi comerciale listate, cu potenţial de creştere (46). Drept urmare, faţă de 31 decembrie 2001, valoarea nominală a portofoliului a crescut cu 319,24 de miliarde de lei, adică de la 3206,33 de miliarde de lei, la 3525,57 de miliarde de lei (31 decembrie 2002). "Pot să declar că angajamentele cu privire la anul trecut s-au înfăptuit în totalitate şi chiar s-au depăşit dacă avem în vedere valoarea profitului net - 299,6 de miliarde de lei, o realizare foarte consistentă. Cred că avem cel mai mare profit net dintre cele cinci SIF-uri existente în ţară, precum şi cel mai bun preţ la bursă", ne-a declarat Ioan Cuzman. În ceea ce priveşte judeţul Alba, societatea a acordat dividende acţionarilor, pentru anul 2002, în valoare de 5,1 de miliarde de lei, cu toate că s-au încasat numai 1,6 de miliarde de lei de la societăţile deţinute în portofoliu. Preşedintele SIF Banat a prezentat ca o mare realizare revigorarea societăţii IAMU Blaj, iar pentru acest an sunt prevăzute alte investiţii la nivel de judeţ care vor fi stabilite la viitoarea adunare generală a acţionarilor.
     Revenind la spinosul subiect al controlului Curţii de Conturi, care deocamdată a avut ca efect scăderea cu 25 de procente a valorii acţiunilor pe piaţă, Ioan Cuzman a afirmat că el nu ar fi respectat temeiul legalităţii, întrucât SIF Banat Crişana nu operează cu fonduri publice. "Eu cred că legea trebuie respectată, iar o eventuală verificare să nu depăşească acest cadru; altfel, se introduce ideea că la SIF-uri ar fi ceva putred. Oricum, săptămâna viitoare voi avea o întâlnire oficială cu preşedintele Curţii de Conturi, care între timp a lăsat-o mai moale, invocând că este vorba despre o documentare şi nu de un control". A mai fost dezbătută şi viitoarea lege a SIF-urilor, pentru care deja au fost purtate discuţii cu comisiile parlamentare, CNVM, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne, căzându-se în principiu de acord asupra unui text. La rândul său, prefectul Ioan Rus, prezent alături de d-l Cuzman, a marşat pe ideea apariţiei unei legislaţii performante, de nivel european, care să reglementeze cu precizie activităţile atât din sectorul de stat, cât şi din cel privat. În final, Ioan Cuzman i-a asigurat pe investitori de rentabilitatea şi potenţialul de creştere pe termen lung a societăţii, refuzând orice comparaţie cu colapsul FNI şi i-a îndemnat pe eventualii doritori să achiziţioneze cu încredere acţiuni de la SIF Banat-Crişana, care are în prezent aproape 9 milioane de acţionari.

---

     Mâine la Oradea va avea loc şedinţa Consiliului Dirigent al Eparhiei Reformate, care va lua în discuţie posibilitatea şi mai ales modalitatea înfiinţării unui parlament maghiar, altul decât Consiliul Reprezentanţilor UDMR. Episcopul reformat Laszlo Tokes spune că nu trebuie să se renunţe la ideea înfiinţării autoguvernării maghiare. Acest punct este inclus şi în programul politic al UDMR, dar aripa moderată a acestei eterogene formaţiuni nu se străduieşte prea mult pentru îndeplinirea ei. Iniţiativa este deschisă nu doar asociaţiilor civice ale maghiarilor din Transilvania, ci şi platformelor din interiorul UDMR nemulţumite de politica acesteia. Acesta este un moment greu pentru UDMR a cărei unitate este tot mai mult periclitată. Faptul respectiv a fost remarcat şi de deputatul Robert Raduly care a declarat recent că desfiinţarea funcţiei de preşedinte onorific al UDMR a creat posibilitatea apariţiei unei alternative. "Pericolul apariţiei unei noi formaţiuni politice maghiare este mai mare acum decât înainte de Congresul UDMR de la sfârşitul lunii trecute", este de părere Raduly.