După ultimele declaraţii ale preşedintelui american George W. Bush, şi introducerea de către Statele Unite şi Marea Britanie a unui nou proiect de rezoluţie care permite recurgerea la forţă pentru dezarmarea Irakului, deoarece regimul de la Bagdad nu respectă Rezoluţia 1441 a ONU, este foarte limpede că într-un timp foarte scurt în Golf va începe războiul. Calea unei soluţii paşnice - prin dialog şi inspecţii ale ONU - pare a fi deja foarte îngustă şi aproape închisă. Aproape toţi analiştii politici şi economici, precum şi guvernele a numeroase ţări implicate sau mai puţin implicate în război, îşi pun tot mai frecvent întrebarea: Care vor fi costurile războiului din Irak?
     Surse militare americane au dezvăluit că acesta ar fi cel mai scump din istoria ultimilor 20 de ani a SUA. Dacă nota de plată a războiului din Golf, din 1991, s-a ridicat la 58 de miliarde de dolari, un nou conflict cu Irakul ar putea costa de data aceasta numai SUA aproximativ 1-2% din PIB-ul său anual, adică 100-200 de miliarde de dolari. Fără a mai lua în calcul faptul că războiul ar putea împinge economia SUA în recesiune, ceea ce ar mări cu mult costurile estimate de Washington. Există însă şi o previziune mai optimistă pentru America şi anume, în cazul înlăturării lui Saddam Hussein de la putere, economia americană (şi nu numai ea) ar putea fi influenţată într-un sens favorabil datorită creşterii producţiei de petrol în zona Golfului, respectiv ieftinirea preţului acestuia. Este ştiut faptul că în prezent Irakul produce mult mai puţin petrol decât ar putea-o face în condiţii normale, din cauza constrângerilor impuse de Naţiunile Unite. Se estimează că, în condiţii de normalitate, producţia irakiană de petrol, care în prezent este de circa 2,4 milioane de barili pe zi, ar putea creşte cu 3-5 milioane de barili de petrol zilnic, deci mai mult decât dublu.
     Europa este la ora actuală mult mai dependentă de livrările de petrol din Orientul Mijlociu decât SUA. O creştere a preţului petrolului ar putea conduce la creşterea inflaţiei în zona euro şi ar slăbi moneda europeană, întărind dolarul. Creşterea dolarului ar însemna exporturi mai mici şi importuri mai mari, deci o creştere a deficitului comercial a statelor europene.
     În ce priveşte România, cel mai mare pericol ar putea veni tot de la preţul petrolului. Scumpirea cu un dolar a barilului de ţiţei ar însemna, la nivelul unui an, o pierdere de circa 74 de milioane de dolari (0,19% din PIB). Există însă variante şi mai puţin optimiste, care estimează că preţul petrolului s-ar putea dubla, ceea ce ar afecta grav economia românească dominată încă de întreprinderi nerestructurate, mari consumatoare de energie. Potrivit declaraţiei făcute în aceste zile de către d-l Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), un conflict în zona Golfului ar afecta serios exporturile româneşti către statele din regiune, cât şi schimburile comerciale cu ţările îndepărtate, pentru care este utilizat transportul maritim prin Canalul Suez. "România exportă în statele din regiunea de conflict produse metalurgice, produse chimice şi petroliere, produse din lemn şi materiale de construcţie. Statele din zonă reprezintă pentru noi un important furnizor de materii prime şi minereu" - a afirmat Ionescu. Prin anularea rutelor de transport maritim către Asia şi o parte a Africii de Nord ar putea fi blocate, potrivit lui Ionescu, "schimburile comerciale cu Turcia care se ridică la un miliard de dolari anual, cele cu China (500 de milioane de dolari pe an), Israel (peste 500 de milioane de dolari pe an), Arabia Saudită (200 de milioane de dolari), Siria (aproape 300 de milioane de dolari) şi Liban (200 de milioane de dolari). Per total, peste 3 miliarde de dolari ar putea pierde economia românească numai prin nerealizarea contractelor în ţările şi zonele amintite. În plus, creşterea preţului petrolului ar putea antrena o majorare generală de preţuri.
     La fel de posibil, însă, în cazul unui război de scurtă durată încheiat prin înlăturarea de la putere a regimului lui Saddam Hussein, ar putea face ca România să-şi recupereze creanţa de 1,7 miliarde de dolari datorată de Irak, plus să-şi ducă la bun sfârşit contractele de miliarde de dolari din zonă.
     Ce va fi concret şi cât vom avea de câştigat sau de pierdut de pe urma războiului din Golf, rămâne de văzut. Deocamdată suntem doar combatanţi...