"Ouşor, ouşor, să-mi fie postul uşor"
     Potrivit calendarului ortodox, ziua de 9 martie din acest an a avut dubla sem­ni­fi­ca­ţie, lucru în­tâl­nit foarte rar. Cre­din­cioşii au sărbătorit atât începutul Postului Paştelui cât şi pe cei 40 de Sfinţi Mucenici. Pentru locuitorii din Munţii Apuseni ziua de ieri a avut o importanţă cu totul ieşită din comun şi de aceea au cinstit-o cu mare fast, după datini străbune, vechi de sute de ani.
     Încă de la primele ore ale dimineţii, tulnicăresele din comuna Horea s-au urcat pe dealuri şi au anunţat prin cântece de tulnic începutul acestei mari sărbători. Cu mic, cu mare, femei şi fete cu furca şi acul în mână, însoţite de muzicanţi, s-au îndreptat spre câte o casă pentru a sărbători această zi deosebită, conform obiceiurilor străvechi. Localnicii mai înstăriţi au străbătut satul în lung şi în lat şi au împărţit colaci din coarnele boilor, pregătiţi special pentru acest eveni-ment. "Tradiţia spune că este bine să dăruim celor mai săraci colaci pe care îi atârnăm de coarnele boilor, cărora noi le spunem mucenici. Potrivit datinilor, cei care dăruiesc astăzi un colac vor primi 40 în schimb, în decursul anului" - ne-a declarat Corneliu Olar, primarul comunei Horea pe care l-am surprins prin satul Mătişeşti, împărţind colaci oamenilor. Gospodinele care au invitat sătenii la petrecere s-au pregătit special pentru această sărbătoare. Ele au copt pe lespede de piatră plăcinte cu brânză moţeşti, au gătit din smântâna cea mai bună şi făina de mălai cea mai galbenă, tradiţionalul balmoş. În timp ce fetele şi femeile au tors 40 de fire sau au cusut de 40 de ori ca să aibă spor la muncă tot anul, bărbaţii au băut câte 40 de pahare de rachiu, ca să devină vânjoşi şi sănătoşi. Ieri a fost greu să întâlneşti un bărbat treaz. "Astăzi toţi bărbaţii trebuie să bea. Se spune că celor care vor bea câte 40 de pahare de rachie acum, până la vară sângele li se va înmulţi cu 40 de pahare şi bărbaţii vor deveni astfel mai sănătoşi şi mai puternici" - ne-a explicat Nicolae Todea din Trifeşti. În curţi şi grădini gunoaiele au fost strânse lângă pomi şi arse pentru ca primăvara să vină mai repede. Fetele au ieşit la soare şi au bătut cu beţe de lemn în pământ strigând: "Intră frig şi ieşi căldură, să se facă vreme bună, pe la noi pe bătătură!", ca să vină vremea frumoasă. Femeile au aruncat pe lângă gospodărie cenuşă ca să nu se apropie şerpii de case şi grajduri, iar vitele au fost stropite cu mujdei împotriva muşcăturilor de şarpe. Oamenii au petrecut, au mâncat şi s-au veselit până noaptea târziu, ca în post să nu le mai fie dor de asemenea distracţii. Înainte de culcare, fiecare credincios a mâncat câte un ou fiert şi a spus: "Ouşor, ouşor, să-mi fie postul uşor!", ca să fie tari ca oul tot timpul postului.

---

     Unul dintre monumentele istorice de referinţă pentru municipiul Alba Iulia este Palatul Apor. Aflat în incinta Cetăţii Vauban, Palatul Apor se află într-un proces de restaurare-conservare încă din anul 1997, când, prin Planul Naţional de Restaurare din acel an, Ministerul Culturii a finanţat intervenţii urgente - protecţii, sprijiniri, degajări molozuri. Prin acelaşi PNR în anii 1998, 1999, 2000 s-au mai alocat sume - mici faţă de necesităţile existente - pentru lucrări de consolidare, restaurare şi conservare. Ultimii ani însă au fost nefaşti, banii lipsind aproape cu desăvârşire - când s-au alocat, au fost ulterior retraşi. Se ştie că bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor (cum se numeşte din 2001) este tot mai subţirel. De aceea Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede că finanţarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice nu intră numai în sarcina Ministerului Culturii şi Cultelor sau a proprietarilor monumentelor istorice, ci şi în cea a administratorilor acestora. De altfel acest lucru era prevăzut, poate nu la fel de clar, şi în vechea lege a patrimoniului cultural imobil. Or Palatul Apor este de aproape zece ani în administrarea Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia. Care n-a găsit până acum fonduri, dar din câte ştim noi nici nu prea s-a zbătut, aşteptând probabil ca MCC să le predea clădirea "la cheie". Se pare însă că din acest an lucrurile se vor schimba puţin. Ministrul Educaţiei şi Cercetării - Ecaterina Andronescu a declarat la Alba Iulia că printre problemele discutate cu Senatul Universităţii "1 Decembrie 1918" s-a aflat şi aceasta. "Ministerul Educaţiei şi Cercetării dispune în acest an de sume pentru investiţii de acest fel. Se vor da bani şi pentru Palatul Apor, dar nu vă pot spune acum suma, pentru că nu s-a făcut repartizarea". O veste bună, dar sperăm că banii vor fi alocaţi în timp util, nu la sfârşitul anului, când vremea nu mai permite lucrări în construcţii.

---

     Mult criticata iniţiativă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a înscrie obligatoriu copiii în clasa I la vârsta de şase ani a intrat şi în colimatorul Partidului Democrat. Pentru că măsura urmează să intre în vigoare încă de anul şcolar viitor, militanţii PD, sau mai exact militantele, au decis iniţierea unei campanii, care să contracareze eventual decizia ministerială. Sub genericul "7 ani acasă" campania va consta în dezbateri publice pe marginea subiectului enunţat, astfel încât să se creeze un curent de opinie care să convingă MEC să renunţe. Şi pentru că specialiştii în pedagogie şi medicină şcolară au păreri şi pro şi contra, Partidul Democrat propune o soluţie de mijloc: MEC să stabilească doar o vârstă maximă până la care să fie înscrişi obligatoriu elevii în clasa I, cea de 7 ani, urmând ca părinţii care doresc să-şi trimită copilul la şcoală mai repede să o poată face cu condiţia ca aptitudinile sale psihice şi fizice să fie certificate de medic.

---

Verdictul PNL în cazul Ciuruleasa:
     În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul PNL Alba, preşedintele liberalilor din Alba, Teodor Atanasiu a declarat că "pentru buna informare a poliţiei şi a opiniei publice, la Ciuruleasa conflictul există". Şeful liberalilor a explicat că, în urmă cu un an au început lucrările de reabilitare a DC 115, cu 20% fonduri din contribuţia cetăţenilor din Ciuruleasa. Între timp, respectivul drum a început să se deterioreze din cauza maşinilor de tonaj greu care circulă pe acolo. "Cetăţenii din Ciuruleasa au vrut să atragă atenţia asupra deteriorării drumului iar poliţia Abrud, decretează la ordin politic că această mişcare a fost un "conflict artificial". Noi nu încurajăm manifestările spontane dar considerăm că aceasta este o manipulare politică a poliţiei sau incompetenţă. Dacă primarul din Ciuruleasa (Ioan Mihalachi - PNL) ar fi fost PSD-ist, poliţia se grăbea să-i atace pe cei care foloseau drumul în alte scopuri decât cele pentru care a fost construit. Însă, în acest caz, poliţia a apărat clientela PSD, deoarece patronii firmei care exploatează masă lemnoasă în zonă sunt PSD-işti" a subliniat Atanasiu.
     Referindu-se la acest caz, deputatul PNL, Dan Simedru, a spus că-i va solicita primarului Mihalachi să facă un memoriu la Comisia de abuzuri din Camera Deputaţilor. "Cred că acesta este un caz de intimidare şi racolare a primarilor care nu sunt în PSD. Aşa a fost şi cazul primarului din Ocoliş. În calitate de parlamentar, aştept sancţionarea celor care au generat acest comunicat", a spus Simedru.

---

     Prezentă la sfârşitul săptămânii trecute la Alba Iulia - Ecaterina Andronescu a anunţat că din această toamnă Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Banca Mondială, va derula un amplu proiect privind reabilitarea învăţământului preuniversitar din mediul rural. Negocierile pentru finanţarea acestui proiect au început în urmă cu un an, iar acum s-a ajuns în faza finală. Se preconizează că săptămâna viitoare va fi semnat contractul în care susţinerea financiară din partea Băncii Mondiale este de 60 milioane USD la care se va adăuga şi contribuţia Guvernului României. Reabilitarea are în vedere atât abgradarea clădirilor (renovări, extinderi) cât şi formarea dascălilor în concordanţă cu cerinţele învăţământului modern, dotarea cu mijloace de învăţământ moderne. Se acordă şi posibilitatea participării la granturi (concursuri de proiecte) care pot fi accesate de comunitatea locală în colaborare cu şcoala pentru dezvoltarea unor ateliere sau altor obiective asemănătoare de care să profite ambii solicitanţi.
     De asemenea, doamna ministru a reamintit că MEC primeşte sprijin financiar din Partea Băncii Europene de Investiţii pentru investiţii în reţeaua şcolară (reabilitarea a 1400 de clădiri). Pentru ambele programe judeţul Alba, ne-a asigurat Ecaterina Andronescu, se va bucura de sprijin.

---

•Accesul din interiorul oraşelor Zlatna, Abrud şi Câmpeni - spaima şoferilor şi distrugerea autoturismelor
     Cu riscul de a cădea în derizoriu (s-a scris enorm în ultima vreme despre acest capitol), revenim asupra stării unor drumuri de pe raza judeţului Alba. Zilele trecute, am parcurs distanţa Alba Iulia - Câmpeni şi ne-am fi aşteptat ca DN 74, după o iarnă îngrozitoare, să se afle la limita impracticabilului. Temerile nostre însă au fost fără suport întrucât, cei care se ocupă de întreţinerea sa, s-au depăşit pe sine, oferind şoferilor condiţii perfect normale de trafic, ca în orice perioadă a anului.
     În schimb, cu totul şi cu totul altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte căile de acces din interiorul oraşelor pe care le-am tranzitat în cazul de faţă Zlatna, Abrud şi Câmpeni. Practic, aceste aşa-zise părţi carosabile cu greu mai pot fi încadrate în această categorie, necesitând multă îndemânare şi experienţă din partea conducătorilor auto pentru a le parcurge. Situaţia jalnică a drumurilor din localităţile Munţilor Apuseni este arhicunoscută şi departe de a fi soluţionată cu toate că în ultima perioadă tot mai multe voci, inclusiv din rândul oficialităţilor locale, se fac auzite în acest sens. Am mai aflat pe parcusul descinderii în zonă, că ar exista numeroase proiecte, inclusiv cu fonduri extrabugetare, de reabilitare a unor porţiuni, dar această "placă de disc" am auzit-o de prea multe ori pentru a mai prezenta, cel puţin deocamdată, vreun interes.
     Este nevoie acum mai mult ca oricând ca numeroasele promisiuni făcute recent de autorităţile judeţene cu privire la zecile de miliarde lei ce se vor aloca în acest an pe tronsonul respectiv, să fie grabnic materializate iar zona Apusenilor să devină unul dintre obiectivele prioritare, altfel moţii vor ajunge să se deplaseze din nou ca pe vremea lui Horea şi Avram Iancu. Nu mai punem la socoteală faptul că acest aspect influenţează negativ şi dezvoltarea agroturismului în zonă, una dintre foarte puţinele surse de câştig ale localnicilor. (R.J., H.D.M.)