La numai două săptămâni de la intrarea în vigoare, noul Cod Rutier a reuşit să stârnească deja protestele sindicatelor şoferilor dar şi ale simplilor proprietari de autoturisme. După cum era de aşteptat, cel mai mare număr de protestatari s-a înregistrat în Capitală unde, joia trecută, peste o mie de autoturisme, microbuze, autobuze RATB, camioane, autocare şi TIR-uri aparţinând Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Şoferilor din România (afiliată la CNSLR Frăţia) au claxonat Guvernul 40 de minute. Împotriva amenzilor enorme, prevăzute de Codul Rutier s-a protestat şi la Galaţi, Craiova şi, mai subţire, la Timişoara. Sindicaliştii din toată ţara acuză, în primul rând, amenzile prea mari şi solicită majorarea la 18 puncte a nivelului de la care se reţine permisul auto. Protestul survine valului de amenzi aplicate - majoritatea pentru depăşirea vitezei legale şi parcarea pe... interzis - în cele două săptămâni scurse de la intrarea în vigoare a noilor reglementări rutiere.
     Cu toate că până la intrarea în vigoare a noului Cod Rutier amenzile colosale prevăzute de acesta au ţinut capul de afiş în toată mass-media, protestele au răsărit, în stil pur românesc, abia când sancţiunile au lovit direct în buzunarele participanţilor la trafic. Cine încalcă legea va plăti amenzi cuprinse între 700.000 de lei şi 8 milioane de lei, suma maximă reprezentând... de patru ori salariul minim pe economie! De altfel, Matei Brătianu, secretarul general al BNS a confirmat că "nu există o altă ţară în care amenzile rutiere să fie de şase-şapte ori mai mari decât salariile şoferilor". Încă o dovadă a faptului că dictonul călăuzitor al Codului Rutier conform căruia "frica păzeşte pepenăria" a fost împins prea departe. Atât de departe încât a luat ca repere în stabilirea cuantumului amenzilor salariile parlamentarilor şi nu pe cele medii sau sub-medii pe economie, cum ar fi cele ale şoferilor profesionişti pentru care premisul echivalează cu numărul de pâini puse pe masă şi nu cu numărul escapadelor de plăcere ale aleşilor noştri, în week-end, spre Poiana Braşov.
     Firesc, solicitările şoferilor sunt considerate nerealiste de cei care trebuie să pună în practică prevederile legii. Reprezentanţii Direcţiei de Poliţie Rutieră din cadrul IGP consideră că "amenda nu reprezintă un impozit şi nu te obligă nimeni să încalci legea". Poliţiştii consideră că atunci când amenda este prea mică, nu se sperie nimeni de ea. Ceea ce este adevărat, ţinând cont de faptul că această metodă a funcţionat şi funcţionează perfect pentru occidentalii care respectă legea nu dintr-o exacerbată conştiinţă civică ci de teama sancţiunilor penale şi financiare. Ne raliem acestei metodologii de succes, cu un singur amendament-interogativ: când s-a mai pomenit ca neamţul să-şi vândă televizorul din casă pentru a putea plăti o greşeală comisă în trafic?!
     O altă nemulţumire majoră a sindicaliştilor este "vânătoarea" de maşini oprite pe "interzis", declanşată de poliţie, cu toate că la discuţiile preliminare reprezentanţii legii s-au arătat destul de concilianţi în privinţa faptului că, atât în Capitală (unde proporţia este de o maşină la trei locuitori) cât şi în marile oraşe din ţară, "interzisul" e omniprezent în lipsa unor parcări de acelaşi pretins nivel.... occidental. Fără a mai pune la socoteală faptul că, vizitator fiind într-unul dintre aceste oraşe, deci nedeprins cu rosturile locului, dacă scapi totuşi de amenda poliţiei ai toate şansele să te pricopseşti în schimb cu o sancţiune babană din partea societăţilor de parcări private (care parcări ?!).
     Şoferii sindicalişti au promis că protestele vor continua. După toate probabilităţile, lor li se vor alătura taximetriştii din toată ţara pentru care, din luna aprilie va intra în vigoare Legea Taximetriei, iniţiată de fostul lider al Sindicatului Şoferilor, Miron Mitrea. O lege de-a dreptul năucitoare şi care, prin concepţie şi prevederi reprezintă un test dur de selecţie... financiară a micilor intreprinzători în domeniul taximetriei.