După ce radicalii din UDMR au criticat dur conducerea Uniunii şi Platforma moderată pe care aceasta o reprezintă, avem acum dovada că zişii criticaţi şi-au luat seama şi revin la vechile idei. Cea mai importantă este cea a realizării autoguvernării maghiare în România. Sunt vizate în principal judeţele din centrul ţării, unde populaţia maghiară este majoritară. Această idee înscrisă în Programul UDMR, sau mai bine zis abandonarea ei de către moderaţii lui Marko Bela, a stârnit nemulţumirea Blocului Reformist condus de Laszlo Tokes. Nemulţumire care a dus la crâncene lupte interne din UDMR soldate cu desfiinţarea funcţiei de preşedinte de onoare al Uniunii. Dar adepţii radicalilor UDMR sunt mulţi, iar anul electoral 2004 este aproape. Pentru a nu pierde voturile lor, mai ales în contextul în care Laszlo Tokes şi adepţii lui au încercat să constituie o nouă formaţiune maghiară, conducerea UDMR a reluat în discuţie problema autoguvernării. Numai că ea se numeşte acum Agenţia de Dezvoltare a judeţelor Mureş, Covasna şi Harghita. Asta pentru că termenul de "autoguvernare" folosit până acum este privit cu suspiciune şi creează tensiuni în relaţiile cu românii, fie ei cetăţeni simpli sau autorităţile statului.
     Conferinţa Naţională a Aleşilor Locali ai UDMR, reunită la Târgu Mureş la finele săptămânii trecute, a adoptat o rezoluţie privind viitorul dezvoltării regionale. În această rezoluţie se propune înfiinţarea Agenţiei de Dezvoltare a judeţelor Mureş, Covasna şi Harghita prin asocierea consiliilor judeţene ale celor trei judeţe. Agenţia ar avea ca obiect marketingul regional, precum şi elaborarea strategiilor de dezvoltare a viitoarei regiuni. În contextul general, în care se vorbeşte de necesitatea schimbării împărţirii administrative a României, UDMR propune ca viitoarele regiuni să fie înfiinţate pe baza tradiţiilor şi caracteristicilor istorice ale regiunilor respective. Ei vor ca înfiinţarea regiunilor să respecte principiul subsidiarităţii şi al asocierii libere, iar asta să se facă în exclusivitate prin voinţa şi acţiunea administraţiei publice locale. Mai pe şleau, regionalizarea să fie administrativă, dar cu puternice conotaţii şi implicaţii etnice.
     Ca dovadă că lucrurile stau într-adevăr aşa, că Agenţia de Dezvoltare a judeţelor Mureş, Covasna şi Harghita este doar un alt nume pentru autoguvernarea maghiară, de care românii din zonă (mai ales cei din judeţele Harghita şi Covasna) se tem, la Miercurea Ciuc a avut loc, tot la sfârşitul săptămânii trecute, Forumul românilor din Har-Cov. Cei prezenţi au adresat un apel autorităţilor centrale prin care se solicită să se acţioneze mai ferm pentru descurajarea şi stoparea acţiunilor extremiste ce urmăresc constituirea unei regiuni pe criterii etnice, segregarea şi enclavizarea celor două judeţe. În plus românii din Har-Cov cer înfiinţarea unor posturi de radio şi televiziune locale în limba română şi amendarea Legii electorale pentru asigurarea reprezentării comunităţilor româneşti din zonă în consiliile locale şi judeţene. Iar acestea sunt semne că situaţia românilor din Harghita şi Covasna este şi acum destul de grea.