•Doar Cutul are şanse de a deveni comună * Localităţile Vinerea, Şard, Benic şi Bucerdea Grânoasă - "trădate" de absenteismul votanţilor
      La prima vedere o simplă formalitate, referendumurile organizate pentru accederea unor localităţi la statutul de comună nu au stârnit entuziasmul cetăţenilor, participarea fiind extrem de redusă. Nu ar fi ceva ieşit din comun, lehamitea generală este neţărmurită, numai că acest absenteism scoate din calcule acele localităţi care vor rămâne pe mai departe "apendicele" unor comune deja existente. Este cazul localităţilor Vinerea - Cugir (doar 25% de votanţi din minimul de "jumate plus 1" adică 51%), Benic - Galda (25%), Şard - Ighiu (37%), Bucerdea Grânoasă - Crăciunelul de Jos (32%). Singura localitate care a izbutit să întrunească sufragiile este Cutul, unde populaţia comunei Câlnic a fost prezentă la referendum în proporţie de 60%. În această situaţie din cei 1425 de cetăţeni prezenţi efectiv la urne au votat favorabil 1320, astfel încât se poate spune că doar Cutul a izbutit în tentativa sa de a deveni comună. Neşansa celorlalte localităţi a fost poate dezinteresul satelor "surori", populaţia localităţii direct vizate fiind cu siguranţă aderentă aproape în totalitate la această idee. De altfel, surprins oarecum de rezultatele înregistrate, prefectul Ioan Rus a spus că va propune la Bucureşti să se accepte doar sufragiile exprimate de cetăţenii acelor localităţi, lucru însă foarte puţin probabil de a fi luat în considerare. (R.J.)

---

Supăraţi că danezii ne-au pus în căruţă cinci goluri
      •În cazul unei victorii, "trofeele" urmau să fie botezate cu nume ca Tomasson sau Laursen
      Dezastrul din meciul cu Danemarca a semănat jale şi printre locuitorii din comuna Roşia Montană. Pasionaţii de fotbal din zonă au rămas ca la dentist când alde Tomasson sau Romedhal ne-au umplut căruţa cu cinci goluri, sub privirile admirative ale lui Filipescu ori Gică Popescu, pe terenul de nisip care aducea mai degrabă cu Copacabana decât cu un teren de fotbal. Înfrângerea usturătoare a tricolorilor i-a supărat atât de rău pe moţii din Roşia Montană, încât ei au decis să se răzbune pe danezii care ne-au umilit.
     Ocazia li s-a ivit atunci când o firmă s-a oferit să le aducă vaci din Danemarca, la preţuri bune, adică circa 60 de milioane de lei, jumătate din sumă urmând să fie suportată, sub formă de subvenţie, de statul român. Mai în glumă, mai în serios, deja localnicii făceau "mişto" de danezi înainte de meci, promiţând că-şi vor boteza vitele cu numele internaţionalilor Gravesen, Tomasson sau Laursen. Se şi vedeau sătenii îndemnâdu-i pe compatrioţii lui Hamlet la păşune sau la grajd, cu ziceri de genul "Let's go joiană". N-a fost să fie aşa, ba din CONTRA care şi-a băgat-o singur în poartă. După meci a fost supărare mare, iar localnicii s-au gândit să renunţe la vaci, de oftică şi de necaz că nici iarbă de păscut nu mai era pe stadionul "Lia Manoliu". Şi dacă au renunţat la vaci, sătenii au decis să-i ceară lui Filipescu să se lase de fotbal şi să se apuce de treburi mai pământeşti, cum ar fi de exemplu păstoritul. Primarul comunei, Virgil Nariţa ne-a declarat că, în semn de solidaritate cu cei mai buni tricolori, moţii din comună i-au cerut să nu mai cumpere vacile din Danemarca, întrucât acestea le-ar aminti mereu de echipa lui Morten Olsen. Aşa că primarul s-a conformat şi a refuzat achiziţionarea vitelor. În schimb a achiziţionat un armăsar focos pentru toate iepele din zona Munţilor Apuseni.

---

      Comisia judeţeană antisărăcie şi incluziune socială, prin preşedintele acesteia, consilierul Mihaela Mih Deheleanu, a confirmat, în cadrul conferinţei de presă de la CJ Alba că au fost formulate principalele obiective ale programului anti-sărăcie în judeţ.
     Astfel, pe lista priorităţilor se numără asigurarea de locuinţe pentru familiile fără adăpost, un sistem de suport, pentru tinerii care ies din programele de ocrotire, materializat în asigurarea de locuinţe sociale şi consiliere pentru locuri de muncă, precum şi a sistemului de asistenţă socială şi medicală pentru persoanele vârstnice. Mariana Hurbean, secretarul general al CJ Alba a precizat că ONG-urile pot scrie proiecte în cadrul programului "Acces" finanţat prin PHARE pentru ca toate centrele din judeţ care asigură protecţia persoanelor dependente de îngrijitor să poată deveni operaţionale. (T.I.)

---

•Prefectul Ioan Rus a acuzat conducerea Minvest Deva de rea intenţie în relaţia cu minele judeţene şi favorizarea făţişă a celor hunedorene
      Ieri, la sediul Prefecturii, se poate spune că a avut loc una dintre ultimele încercări de a mai salva mineritul judeţului Alba, care este pe cale de a deveni o tristă amintire, după mii de ani de activitate fructuoasă. Prefectul Ioan Rus, preşedintele CJ Alba Eugen Popa, subprefectul Ioan Maier, şefii exploatărilor miniere, dar şi trei directori de la Minvest Deva au deplâns soarta acestei tradiţionale îndeletniciri autohtone, aducându-se tot felul de motivaţii mai mult sau mai puţin obiective, cum ar fi de exemplu "asprele" legi ale economiei de piaţă. Întâlnirea a debutat cu un serios rechizitoriu făcut de şeful administraţiei publice judeţene societăţii din Deva."Minvest refuză sistematic colaborarea cu autorităţile judeţului Alba, acestea nefiind consultate niciodată în cei 2 ani de când se află la conducere. Mă surprinde neplăcut lipsa d-lui director Andronache de la această întâlnire, deşi mi-a tot promis că o să mă viziteze. Probabil că aşteptaţi să iasă toţi minerii în stradă, ca să daţi vina pe noi pentru neputinţa voastră. De-a lungul timpului aţi favorizat în permanenţă judeţul Hunedoara în detrimentul Albei şi această stare de lucruri nu mai poate continua. O să-l informez personal pe ministrul Industriilor şi Resurselor, Dan Ioan Popescu".
     Replica liderilor de la Minvest a constat în... exprimarea regretelor că s-a creat această falsă impresie, infirmând "ocrotirea" Hunedoarei prin argumentaţia că numărul disponibilizaţilor din Alba a fost mult mai mic. Cert este că, după tot acest schimb de "impresii" s-a ajuns şi la veşnica problemă a găsirii soluţiilor de redresare, prefectul Ioan Rus insistând pe funcţionarea cu orice preţ a EM Baia de Arieş şi EM Zlatna aflate în pericol de a fi închise. Nu a fost avansat nici un "leac" miraculos (obiectiv vorbind nici nu era posibil) ci doar "clişeele": găsirea unor investitori sau gestionarea mai performantă a subvenţiilor. De asemenea, a fost adusă în discuţie şi legalitatea contractului de disponibilizare, în care nu se specifică nici un număr concret de persoane, şeful Inspecţiei Muncii Alba, Dorel Fiţ, prezent şi el la Prefectură, urmând să consulte în curând specialiştii din cadrul ministerului de resort.

---

      Camerele reunite ale Parlamentului au dezbătut ieri moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, iniţiată de PRM, PNL şi PD. A fost a doua moţiune de cenzură cu care s-a confruntat Executivul condus de premierul Adrian Năstase de când a preluat puterea în ţara noastră. Moţiunea, intitulată "Mafia sufocă România; Corupţia PSD sărăceşte România" a fost iniţiată de 172 de parlamentari ai Opoziţiei, cu ocazia asumării răspunderii Guvernului pe pachetul de legi anticorupţie. Senatorii şi deputaţii din Opoziţie susţin că reglementarea Guvernului este un amalgam legislativ care nu rezolvă problema corupţiei. Ei şi-au exprimat nemulţumirea vis-a-vis de faptul că amendamentele propuse de partidele din Opoziţie la acest pachet legislativ nu au fost luate în considerare. A fost pentru prima dată când PNL şi PD au acceptat să semneze alături de PRM - catalogat ca fiind un partid extremist - o moţiune de cenzură. Pentru ca moţiunea să treacă şi implicit pentru ca Guvernul să fie considerat demis, demersul partidelor de Opoziţie ar fi trebuit să fie susţinut de 243 de parlamentari, în condiţiile în care PRM, PNL şi PD au putut conta pe sprijinul a maxim 182 de parlamentari.
     La ora închiderii ediţiei ziarului "Unirea" dezbateriile erau în toi, iar tonul discuţiilor era extrem de ridicat. Vom reveni cu amănunte. (D.M.)

---

      Operaţiunea "pas cu pas"
      Regimul de la Bagdad va cădea de la putere în următoarele 15 zile, a declarat un fost oficial irakian, şeful de protocol al lui Saddam Hussein. Irakianul a afirmat că Saddam însuşi fiind conştient de acest lucru şi-a pregătit un exil luxos, iar dacă acesta nu va fi posibil le-a cerut gărzilor sale de corp să îl ucidă, deoarece în nici un caz nu se va lăsa prins de viu. (T.I.)

---

      Comandanţii americani au raportat prima bătălie de proporţii cu forţele de elită irakiene la est de oraşul Karbala în sudul Irakului, la circa 50 km de Bagdad. Deşi forţele aliate au mai avut confruntări cu elementele fidele regimului de la Bagdad, oficialii americani apreciază că acesta este primul contact serios cu armata lui Saddam în care cel puţin 200 de irakieni au fost ucişi, răniţi sau au căzut prizonieri. (T.I.)

---

      Secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a declarat că numeroşi membri ai familiei lui Saddam Hussein părăsesc Irakul, oficialul american precizând că liderul irakian şi cei doi fii ai săi, Udai şi Qussai, nu au mai apărut în public de la primul bombardament împotriva Bagdadului din 19 martie. Rumsfeld a insistat că bombardamentele aeriene asupra Bagdadului afectează puternic conducerea irakiană: "ştim că există membri importanţi ai familiei liderului irakian care pleacă din Irak. Nu l-am mai văzut pe Saddam Hussein sau pe fiii acestuia de aproape opt zile", a mai spus ministrul american. (T.I.)

---

      Un număr de 13 soldaţi irakieni au dezertat abandonându-şi poziţiile pe linia de demarcaţie, în apropiere de localitatea Kalak în nordul Irakului, după cum au anunţat surse militare kurde şi, potrivit autorităţilor locale, 40 de soldaţi irakieni s-au predat de la începerea războiului în această zonă. În sud, militari din cadrul Diviziei a treia de Infanterie şi Diviziei 82 Aeropurtată au ucis o sută de membri ai miliţiilor irakiene şi au capturat 50 de irakieni care acţionau la Najaf şi Samawa. (T.I.)