Pentru că interesele personale sunt mai presus de cele ale firmei de stat
SC Cugir SA a pierdut contracte de milioane de dolari
Vă adresez respectuoasa rugăminte ca, sub formă de drept la replică la articolul apărut în numărul 3870 al ziarului "Unirea" din 27.03.2003, intitulat "INFORMARE privind debitele din unele relaţii contractuale dezavantajoase în perioada 1994-2001 şi persoanele răspunzătoare", să publicaţi următorul material.
*Informăm opinia publică că în procesul susţinut de SC CUGIR SA la Curtea Supremă de Justiţie în contradictoriu cu societatea italiană SC Sogena SRL (caz la care autorii informării fac referire) a fost angajat, contra unui onorariu considerabil, un avocat din Cluj în condiţiile în care, din banul public, la Cugir este plătită cu salarii grase o armată de "jurişti", toţi aflaţi sub conducerea d-lui Savin Ion.
De aceea, solicit imperativ d-lui director general Cornel Dîrjan de la SC Cugir SA, ca într-un număr viitor al ziarului "UNIREA", să motiveze acest jaf cu banul public şi să ne explice de ce trebuie ca noi cetăţenii contribuabili să suportăm plata unor salarii mari pentru "juriştii" de a căror pregătire şi competenţă profesională se îndoieşte însăşi conducerea uzinei. Oare, ei sunt plătiţi din banul public numai pentru a formula "informări" şi "memorii"?
*Deţinem date verificate din care rezultă că la procesele pe care SC Cugir SA le-a avut cu SC Sogena SRL, SC Sigma Comservice SRL şi SC Lex Comprod SRL, d-l Savin Ion în calitate de Şef Oficiu Juridic nu a participat la majoritatea şedinţelor de judecată şi nici nu şi-a trimis subalternii, fapt constatat cu stupefacţie de către instanţele de judecată.
Încă o dată, solicit imperativ domnului director general Cornel Dîrjan să cerceteze şi să ne informeze prin intermediul ziarului "Unirea" la câte din şedinţele de judecată referitoare la cazurile de mai sus juriştii întreprinderii au lipsit şi ce măsuri va dispune pentru situaţia în care va constata că cei în cauză nu şi-au îndeplinit obligaţia de serviciu de a se prezenta în faţa instanţelor de judecată.
Dacă rolul juriştilor conduşi de domnul Savin Ion se rezumă numai la a formula "informări" şi a le publica în presă atunci fie se schimbă denumirea Oficiului Juridic fie îi transferă pe cei în cauză acolo unde le este locul adică la organismele statului specializate în formularea de "informări".
*Aşa cum sesizează înşişi semnatarii "informării" numai în procesul pe care l-au pierdut cu SC Sogena SRL, SC Cugir SA a suportat din banii publici cheltuieli de judecată de peste 165 milioane lei. Ori fiecare acţiune în instanţă, înainte de a fi promovată, împreună cu materialul probator existent trebuie analizată la nivelul conducerii uzinei iar juristul ce susţine necesitatea promovării ei trebuie să-şi asume şi răspunderea succesului acţiunii altfel ajungem în situaţia ca cea prezentă în care cei ce se ţin de "informări" fac exerciţii şi învaţă meseria de jurist pe banii contribuabililor.
Fiecare proces ar trebui precedat de o încercare de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului, materializată în încheierea unui document, altfel procesele devin un scop în sine, un prilej pentru juriştii implicaţi de a face practica şi de a-şi justifica enormele salarii.
JURIŞTI SAU AMATORI?
Dacă conducerea uzinei din Cugir, neîncrezătoare în pregătirea şi experienţa profesională a Şefului Oficiului Juridic Savin Ion, a fost pusă în situaţia de a angaja într-un dosar al acestuia, contra unui onorariu substanţial, un avocat din Cluj, este de imaginat ce se întâmplă cu ceilalţi "jurişti" aflaţi în subordinea acestuia. Vom exemplifica numai prin cazul "juristei" Nicoleta Puşcaş care a pus pe actualul director general al SC Cugir SA în situaţia de a semna documente oficiale prin care a scos ilegal un bun de sub sechestru şi l-a înstrăinat. Astfel:
- prin HG nr. 1031/2002 s-a aprobat constituirea unui Parc Industrial la Cugir prin divizarea SC Uzina Mecanică Cugir SA. Pe baza acestei HG la data de 24.09.2002 s-a semnat între SC Cugir SA şi Prefectura Alba un Protocol prin care erau trecute din proprietatea uzinei în proprietatea SC Parc Industrial Cugir SA mai multe clădiri printre care şi Pavilionul Tehnic (viitorul sediu al administraţiei parcului industrial) care însă era sub sechestru de mai bine de un an de zile şi fusese scos la vânzare prin licitaţie publică pentru acoperirea unei creanţe.
La solicitarea şi din respect faţă de domnul director general Dîrjan Cornel am convins firma creditoare italiană, prejudiciată prin ilegalitatea comisă de cea în cauză, să retragă plângerea penală formulată. Pus într-o situaţie mai mult decât jenantă, d-l Eugen Popa, preşedinte al Consiliului Judeţean Alba, cu adresa nr. 271/11.02.2003 ne-a comunicat că la şedinţa din 27.02. 2003 a Consiliului Judeţean Alba se va discuta anularea Hotărârii nr. 100 din 30.09.2002 emisă în acest caz.
Faţă de o atare situaţie, ce a implicat imaginea României în străinătate, rugăm pe domnul Dîrjan Cornel să facă publice măsurile luate împotriva respectivei juriste şi a şefului acesteia, domnul Savin Ion.
În calitate de Şef Oficiu Juridic, d-l Savin Ion a aprobat "CEREREA DE DESCHIDERE A PROCEDURII DE FALIMENT" nr. 36689/9.04. 2001 semnată de "jurist" NICOLETA PUŞCAŞ şi adresată Tribunalului Bucureşti prin care invocând o sentinţă definitivă şi irevocabilă împotriva unei societăţi comerciale solicită deschiderea procedurii de faliment pentru o altă societate.
Numai spaţiul limitat de care dispunem ne împiedică să prezentăm şi alte situaţii ruşinoase de acest gen în care au fost implicaţi Şeful Oficiului Juridic de la SC Cugir SA şi subalternii săi. Aşa cum rezultă şi din materialul pe care l-a publicat sub semnătură, specialitatea sa este nu aceea de "jurist" ci de autor de "informări" şi "memorii", critica dură la adresa instanţelor de judecată în faţa cărora, din motive lesne de înţeles, refuză să se prezinte (se pare că acolo trebuie să faci dovada că ştii şi ceva carte).
JURISTUL SAVIN ŞI ECONOMIA DE PIAŢĂ
În ceea ce priveşte cazurile din respectivul material şi care mă privesc trebuie să informez opinia publică despre faptul că Savin Ion nu spune adevărul sau pur şi simplu nu poate înţelege regulile dure ale economiei de piaţă. Astfel:
1. Cazul SC Sogena SRL Italia.
Murg Gheorghe, director general şi Dîrjan Cornel, director economic la SC Cugir SA au cumpărat de la SC Sigma Comservice SRL, pentru testarea pieţei, un număr de 700 încălzitoare cu ardere catalitică produse în Italia. După destituirea celor în cauză, noua conducere a uzinei din Cugir, realizând că este o afacere profitabilă economic şi care viza însăşi asimilarea în producţie a produsului, au mai achiziţionat alte 4000 bucăţi de încălzitoare direct de la firma producătoare din Italia şi au contractat ferm încă 4000 de bucăţi sub formă de CKD-uri pentru asimilare în producţie de serie. Murg Gheorghe, realizând însă că este o afacere extrem de profitabilă, împreună cu fiul său angajat şi el al uzinei din Cugir, a înfiinţat imediat o societate privată sub numele de SC TEHNOINVEST SRL cu sediul în Cugir şi, prin concurenţă neloială, a importat câteva mii de încălzitoare identice şi de la acelaşi producător italian. Cercetările au stabilit că neavând service în ţară şi reţea de distribuţie, Murg Gheorghe a folosit pe cele ale uzinei în care lucra şi de la care, împreună cu toată familia încasa salarii serioase. Murg Gheorghe a saturat piaţa cu respectivul produs (mai ales că cele ale sale au avut defecte grave de calitate) iar mai marii uzinei din Cugir, speriaţi poate de această concurenţă neloială şi pentru a apăra interesele financiare personale ale lui Murg Gheorghe (a se vedea averea imensă agonisită de acesta în comparaţie cu ceilalţi angajaţi ai uzinei) au refuzat să mai plătească şi să mai ridice marfa pe care o comandaseră ferm în Italia şi, care în baza unui grafic de livrări stabilit de SC Cugir SA, sub sancţiunea plăţii de penalităţi pentru întârziere la livrare, a trebuit să fie executată. De precizat că, din motive suspecte, un cetăţean italian, partener al domnului Murg Gheorghe în această afacere, şi care i-a plătit până şi vama pentru produsele importate, este de mult arestat în Italia.
Oare de ce italienii au oferit atâtea avantaje materiale unui director general al unei uzine de armament din România? D-l Savin Ion nu poate sau nu vrea să înţeleagă de ce toate instanţele de judecată au decis că nu este vorba de plata pentru o marfă nelivrată, ci este vorba de plata prejudiciilor create unui partener extern prin refuzul de a onora un contract comercial internaţional.
2. Cazul SC Sigma Comservice SRL.
După ce SC CUGIR SA a cumpărat cele 700 de încălzitoare pentru testarea pieţei, a solicitat SC Sigma Comservice SRL ca, în schimbul unui comision de 5%, să o pună în legătură directă cu producătorul italian, să identifice, pe cheltuiala sa, şi alţi producători internaţionali de încălzitoare, să aducă mostre, să obţină avizele etc. etc.
În baza acestei înţelegeri s-a semnat un contract de comision, iar pentru marfa importată deja în baza contractului de comision SC Cugir SA a fost obligată să plătească comisionul cuvenit comisionarului său. În fapt, d-l Savin Ion neînţelegând rolul comisionarului în relaţiile externe ale uzinei din Cugir a contribuit la aducerea fabricii în situaţia în care, pe producţia civilă, nu mai are nici un contract extern. Dacă ar fi existat acum 100 de comisionari ar fi existat cel puţin 100 de contracte externe iar oamenii nu ar mai fi fost concediaţi masiv. Poate că pentru această politică cei vinovaţi ar trebui într-adevăr să dea socoteală în faţa mulţimii disponibilizate.
3. Cazul SC Lex Comprod SRL. În calitate de comisionar SC Lex Comprod SRL a iniţiat şi intermediat importul de motoare din Lituania şi exportul în contrapartidă a maşinilor de spălat. Deci veneau motoare din Lituania care erau montate pe maşini de spălat care la rândul lor se exportau în contrapartidă în Rusia, prin Lituania. Putea deveni afacerea secolului, dar oameni ca Savin Ion au distrus-o, iar astăzi d-l director general Dîrjan Cornel, realizând că este o oportunitate pierdută, a trimis în Lituania o delegaţie pentru a relua relaţiile comerciale. Concluziile delegaţiei sunt excelente iar relaţiile comerciale au fost reluate. În acelaşi context a fost iniţiată constituirea unei societăţi mixte în trei (Cugir-Lituania-Rusia) în zona liberă Kaliningrad, respectiv: motoare din Lituania, know-how din Cugir, tabla din Rusia şi în final export pentru întreaga Rusie (20.000 bucăţi de Alba Lux pe an). De frică să nu câştige comisionarul prea mult, au îngropat afacerea. Am iniţiat o mare afacere cu Cuba unde s-a deplasat d-l Faur Emil. În Cuba fiecare pereche de tineri care se căsătoresc primeşte gratuit de la stat o maşină de spălat Alba Lux, deci era vorba de o afacere deosebită. S-a primit o comandă de probă, dar nu a fost niciodată onorată. Am iniţiat o mare afacere cu Croaţia în care partea croată venea cu o piaţă externă de 20 milioane mărci anual la export scări rulante urmând ca producţia să fie realizată la Cugir. Afacerea a fost îngropată. Am iniţiat o afacere cu Egiptul în sensul că se livrau maşini de spălat (cca. 20 mii de bucăţi pe an automate pentru Siria), se importau alte produse electrocasnice contra frigidere de la Sadu. Afacerea a fost tergiversată până când preţurile la frigidere s-au dublat. De precizat că toate contractele de mai sus au fost avizate prealabil de Oficiul Juridic al uzinei. Poate că nu toate contractele, aşa cum au fost încheiate la acea dată de către mai marii uzinei, au fost perfecte, dar de aici până la a le anula unilateral, conştient că vei suporta plata de penalităţi şi despăgubiri, reprezintă o acţiune sinucigaşă.
Pentru toate aceste afaceri nederulate, în calitate de comisionar, am investit sume imense pe care nu le-am mai recuperat niciodată. Ele depăşesc cu mult sumele pe care le-am încasat de la SC Cugir SA la contractele deja derulate.
ÎN LOC DE EPILOG
În afară de scopul electoral urmărit prin publicarea articolului, credem că autorii lui au crezut că pot manevra masele, pot abate atenţia acestora de la incapacitatea lor managerială şi de la grija faţă de ziua de mâine şi care stă sub semnul disponibilizărilor masive ce urmează a fi efectuate. Credem că s-au înşelat deoarece muncitorii vor înţelege că nu un comisionar privat, care pe cheltuiala sa a adus uzinei contracte externe de milioane de dolari se face vinovat de dezastrul actual, ci acei care astăzi încasează salarii enorme de bugetari şi care prin presă îşi manifestă neputinţa managerială acuzând permanent pe predecesori. Trebuie să realizeze că a sosit vremea să dea socoteală şi pentru faptele lor. A veni în 2003 să acuzi pe cei ce au condus uzina în 1994 cred că este o mare şi ruşinoasă greşeală.
Vasile TRANDAFIR
Potrivit informaţiilor furnizate de şeful CAS Alba
34 de farmacii din judeţ pot elibera medicamente gratuite şi compensate
Preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Alba, Gheorghe Ştef, ne-a informat că 34 de farmacii din Alba, din care 11 din Alba Iulia, au posibilitatea dar şi obligaţia de a elibera medicamente gratuite sau compensate. Cu toate acestea la unele farmacii s-au format cozi, o parte din bolnavii disperaţi au reclamat Casei că nu sunt serviţi. Unii farmacişti preferă să elibereze doar medicamente compensate, pentru care încasează o parte din bani pe loc, decât să elibereze medicamente gratuite ce vor fi decontate de-abia peste 90 de zile. Pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, CAS Alba a dispus controale care să arate dacă farmaciile respectă înţelegerile dintre părţile contractante. În caz contrar, acestor farmacii le vor fi reziliate contractele. Pentru această lună, CAS Alba a alocat 10 miliarde de lei farmaciilor în vederea eliberării medicamentelor gratuite sau compensate, cu circa 7 miliarde de lei mai puţin decât într-o lună din iarna anului trecut. Printr-o adresă oficială, CAS Alba a cerut farmaciilor care onorează reţete ca banii alocaţi să fie folosiţi pentru eliberarea medicamentelor gratuite sau compensate. În judeţul Alba îşi desfăşoară activitatea 64 de farmacii, din care majoritatea au încheiat contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, dar şi-au depăşit plafoanele alocate.
(F.R.)
Din cauza pestei porcine
Târgurile de animale din Alba Iulia, Drâmbar, Ocna Mureş şi Lunca Mureş sunt închise
•Comunicat de presă
Direcţia Sanitară Veterinară Alba informează opinia publică, prin acest comunicat de presă, despre interzicerea târgurilor de animale din Alba Iulia şi Drâmbar, pentru toate speciile de animale, din cauza declarării carantinei de gradul II pe teritoriul municipiului Alba Iulia, urmare a diagnosticării pestei porcine clasice în localitatea Oarda de Jos. Această măsură a fost luată, conform prevederilor legale în vigoare, pentru a împiedica răspândirea bolii în municipiul Alba Iulia şi în întregul judeţ. În judeţul Alba mai sunt închise târgurile de animale din localităţile Ocna Mureş şi Lunca Mureş, tot din cauza declarării carantinei în aceste localităţi.
Rugăm proprietarii de animale să nu se deplaseze la aceste târguri, întrucât cei care nu vor respecta această interdicţie vor fi aspru sancţionaţi. De asemenea, sfătuim proprietarii de animale să evite deplasarea animalelor chiar la alte târguri, pentru a evita îmbolnăvirea acestora. Sfătuim cetăţenii să evite în această perioadă cumpărarea de porcine; totuşi, dacă doresc să cumpere porcine, să ceară proprietarilor bilete de proprietate şi certificate sanitare veterinare.
DSV Alba va informa opinia publică despre ridicarea măsurilor de carantină şi redeschiderea târgurilor.
(Director, dr. Ioan DÎRZU)