România va primi 3 miliarde de dolari în următorii ani până la aderarea la UE din 2007, o sumă impresionantă care impune o gestionare atentă pe măsură ce ţara noastră se anunţă a fi în vizor pentru reconstrucţia Irakului şi programele de cooperare cu marile instituţii financiare, BIRD, BERD, FMI continuă. România are de plătit la momentul actual 14,3 miliarde de dolari datorie externă, din care 9 miliarde datorii de stat sau garantate de stat, o realitate care se traduce în rândul populaţiei prin faptul că fiecare român are de plătit o datorie externă de 400 USD. Sumele ce vor intra în viitor nu fac decât să se adune la această cifră, mărind datoria externă pe care trebuie să o plătească fiecare cetăţean, cu excepţia cazului în care generoasele cotizaţii de la fondurile internaţionale vor ajunge la punctele deficitare ale economiei şi societăţii româneşti pentru care au fost menite. O adunare nepărtinitoare a scos la iveală mai mult decât impresionanta sumă de 38 de miliarde de dolari, - o parte din banii care au intrat în România în perioada post comunistă: rezerve valutare, transferuri, credite externe, bani care reprezintă acum jumătate din bugetul alocat de Congresul american pentru războiul din Irak şi care au reuşit, prin atenta lor deturnare, să producă României pagube mai mari decât cauzează americanii economiei irakiene.
     Cu 38 de miliarde de dolari, după 1989 România a reuşit să reducă produsul intern brut cu un sfert faţă de cel din 1990, să desfiinţeze 4 milioane de locuri de muncă, să reinstaureze un nou concept de viaţă la sat necesar după datoriile la întreţinere şi să inaugureze autostrăzi şi drumuri care necesită reparaţii capitale după câteva luni: 10% din banii care vin în România devin investiţii, după ce ni se spune că vor aduce rezultate pozitive în viitor, iar cea mai mare parte a lor sunt destinaţi acoperirii deficitului balanţei comerciale. Creşterile economice modeste au fost obţinute cu preţul creşterii deficitului balanţei: comerciale la un PIB de 4-5% în 2001 şi 2002 un deficit de 50-60%, mărindu-se procentual, odată cu PIB-ul şi deficitul. Banii intraţi în ţară au fost folosiţi pentru restructurarea industriei către exporturi care asigură cele mai mici niveluri salariale din economie: industrie uşoară, mobilier, pentru a plăti închiderea de întreprinderi industriale, pentru a acoperi găurile negre din bănci, pentru a menţine întreprinderile cu pierderi şi, finalmente, pentru consum. Şi, dacă ne gândim, pentru toate acestea, 38 de miliarde USD nici nu este o sumă prea mare şi s-ar putea chiar să nu ajungă. Ceea ce ne face să credem că nici aceste trei noi miliarde de euro nu vor avea o soartă mai bună, adăugându-se la temelia forţată a unei economii care nu mai găseşte calea afară din tranziţie spre normalitate.

---

      •ADR Centru va derula un proiect în parteneriat cu Regiunea Brandenburg şi cu o alta din Italia
      Vineri, 4 aprilie 2003 a avut loc la sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională "Centru" din Alba Iulia, cea de a patra întâlnire a Comitetului de Coordonare a Proiectului de Twinning desfăşurat între Regiunea "Centru" şi Regiunea Brandenburg din Germania. La întâlnire au luat parte domnul Simion Creţu, directorul Agenţiei, domnul Peter Alltschekow, directorul Departamentului de Planificare Guvernamentală şi Politică Structurală din Oficiul primului ministru al statului Brandenburg, project leader din partea germană, împreună cu alţi patru experţi germani pe termen scurt în cadrul proiectului, domnul Carl Heller, consilierul de pre-aderare, reprezentantul ministerului Dezvoltării şi Prognozei, reprezentantul Consiliului de Dezvoltare Regională Centru şi alţi angajaţi ai Agenţiei implicaţi în proiectul de twinning. În cadrul acestei întâlniri, domnul Carl Heller a prezentat cel de-al patrulea Raport trimestrial al proiectului de twinning ale cărui concluzii au fost că s-au făcut paşi importanţi în derularea proiectului şi s-au obţinut rezultate importante în toate cele patru componente ale convenţiei de înfrăţiri. De asemenea, cu ajutorul partenerilor de twinning, Agenţia a reuşit să-şi dezvolte şi să-şi întărească structura internă şi cunoştinţele în vederea unei administrări şi accesări cât mai bune a viitoarelor fonduri structurale.
     De asemenea în cadrul întâlnirii s-a discutat despre proiectul "Întărirea identităţii regionale prin valorificarea potenţialelor existente (REGIDE)", proiect pregătit împreună cu partenerii de twinning în vederea depunerii lui în cadrul Programului "INTERREG III B CADSES" al Uniunii Europene. Acest proiect va fi realizat în parteneriat cu Regiunea Brandenburg din Germania, o regiune italiană şi Regiunea Centru. Scopul proiectul este de a identifica, în context regional, elemente coagulatoare, pentru a găsi puncte de atracţie noi şi atractive de dezvoltare socio-economică; posibilităţi de păstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor care vor fi legate de idei ale creării, respectiv, păstrării circuitelor economice regionale. În prim plan se află identificarea elementelor coagulatoare, respectiv a elementelor generatoare de identitate. "Proiectul îşi doreşte să încerce, cu ajutorul identificării elementelor coagulatoare", să sprijine o întărire a coeziunii regionale în regiunile create din punct de vedere administrativ în România, în cele mai noi landuri federale ale Germaniei şi în regiunea italiană parteneră. Conducerea proiectului, din perspectiva conţinutului, va fi preluată de către partea română, Regiunea Centru. Bugetul total al proiectului este de 2.975.500 euro. Ca o concluzie a acestui raport, se observă faptul că proiectul respectă termenele stabilite şi, plecând de la acest punct, toate activităţile planificate până la finalul acestui proiect vor fi realizate", ne-a informat directorul ADR Centru, Simion Creţu.

---

Judeţul Alba - parte integrantă a unui vast proiect cultural-turistic
      Valorificarea prin turism naţional şi internaţional a tuturor categoriilor de patrimoniu cultural, material şi imaterial, istoric, arheologic, etnografic, artistic, folcloric ca argument fundamental al originii, continuităţii, specificităţii şi universalităţii culturii şi civilizaţiei populare româneşti din sudul Transilvaniei este tema unui proiect comun care va fi derulat în judeţele Sibiu, Alba şi Hunedoara. Pentru discutarea proiectului "2000 de ani de civilizaţie în sudul Transilvaniei", iniţiat de Corneliu Bucur - directorul general al Complexului muzeal ASTRA Sibiu, în cursul acestei săptămâni la Alba Iulia s-au reunit factorii de decizie interesaţi din cele trei judeţe. Ei au fost primiţi de prefectul judeţului Alba - Ioan Rus, directorul DCCPCN Alba - Dumitru Mălin care au apreciat proiectul ca foarte bun atât din punctul de vedere al promovării valorilor culturale, dar şi al dezvoltării turismului cultural, deci cu efecte economice şi de imagine bune.
     Printre obiectivele cele mai importante din judeţul nostru care pot fi cuprinse în acest program se numără vestigiile capitalei economice a provinciei daco-romane de la Apulum (Alba Iulia), bisericile cetăţi şi fortificaţiile săseşti de la Câlnic, Gârbova, Sebeş, traseele turistice de pe Valea Sebeşului şi din Munţii Apuseni. Proiectul acordă o atenţie deosebită promovării manifestărilor culturale deja existente care au ca temă valorificarea tradiţiilor populare. Pentru toate acestea trebuie într-o primă etapă întocmite repertoriile tematice pentru fiecare judeţ, alcătuită baza de date şi hărţile tematice pentru traseele turismului cultural, editarea de materiale publicitare urmată de mediatizarea ofertei. De aceea instituţiile implicate în realizarea acestui proiect sunt numeroase: de la autorităţile publice locale şi judeţene, la instituţiile specializate din cele trei judeţe: Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional, muzeele, Centrele de valorificare a creaţiei populare, ONG-urile care au ca obiect asemenea activităţi, oficiile de promovare a turismului.