•Năucit de durere, tatăl său a apelat la ajutorul unor "vrăjitoare", cu sprijinul cărora... i-a dispărut şi o grămadă de bani!
      Recent, la redacţia noastră s-a prezentat Nicolae Sântea, din Tărtăria, care ne-a relatat păţania sa, în speranţa că aceasta le va fi o învăţătură de minte celor nefericiţi şi creduli. Atât de creduli încât să-şi închipuie că problemele lor îşi pot găsi rezolvarea prin "vrăji şi descântece". Omul nostru are un mare necaz: cu trei ani de zile în urmă, fiul său, surdo-mut, a dispărut de-acasă, iar de-atunci nu mai ştie nimic de soarta lui. (Folosim acest prilej pentru a publica fotografia copilului, în speranţa că cineva îl va recunoaşte şi îl va ajuta să ajungă acasă, la ai săi). În ciuda tuturor eforturilor depuse de familie pentru a-l regăsi pe copil, în momentul de faţă nu se ştie nici măcar dacă acesta se mai află în viaţă.
     Nemaiştiind ce să facă, tatăl celui dispărut a apelat la preoţi, a plătit slujbe, s-a rugat pe la mănăstiri, dar degeaba. Şi, în cele din urmă, sfătuit de cineva, a apelat la ajutorul unor "vrăjitoare" pripăşite prin Alba Iulia. Aşa a ajuns să le cunoască pe Maria, pe Sultana şi pe o alta, căreia nu i-a reţinut numele. După cum reiese din declaraţiile bietului om, el le-a căutat pe cele trei la Alba Iulia, (unde acestea aveau închiriat un apartament), în luna august 2002. Conform unei înţelegeri prealabile, le-a vizitat pe cele trei împreună cu soţia sa şi le-a adus pozele copilului, trei ouă, o cămaşă de mătase de-a soţiei, nou-nouţă şi suma de 150.000 lei. "Vrăjitoarele" i-au sfătuit să ducă ouăle acasă şi să le pună sub pat ("să intre răul în ele, pentru că-i făcut blestem pe familie...") şi să se prezinte la o dată ulterioară ca să bea apă din "ulciorul fermecat", aducând cu ei un covor, o găină şi suma de 5.000.000 lei. Neavând suma respectivă, Stânea a căzut de acord să le-o înmâneze în acelaşi an, în luna septembrie, la ele acasă, în Bucureşti (str. Măcieşului, nr.41, Berceni).
     La data stabilită s-a prezentat în Capitală, dar n-a avut banii şi nici nu a primit vreun rezultat cu privire la soarta fiului său. Dezamăgit, a luat primul tren spre casă şi... a făcut pentru prima dată în viaţa sa o criză de epilepsie, chiar în timpul călătoriei! Aşa a rămas fără bunuri, pe care el le apreciază la suma de cca. 1.000.000 lei (bani şi cadouri), "dobândind" în schimb o epilepsie.
     După aceste întâmplări, Sântea s-a adresat Poliţiei şi apoi s-a prezentat la redacţia noastră, sperând că cineva îl va ajuta să-şi recupereze pierderea şi să dea de urma fiului său. Din nefericire, dacă fiul său mai are şanse de a fi găsit în mod miraculos, în ceea ce priveşte pierderile materiale pe care le reclamă nefericitul părinte, acestea nu pot fi dovedite cu acte şi, în fond, cine l-a pus să se adreseze "vrăjitoarelor"?
     În fine, nu noi suntem cei ce trebuie să judece cât adevăr şi câtă şarlatanie există în practica acestor femei, deci nu putem spune dacă "puterile lor magice" sunt reale sau închipuite. Aceasta ţine de discernământul şi bunul simţ al fiecăruia, pentru că fiecăruia Dumnezeu îi acordă liberul arbitru... (I.H.)

---

•Telefonul Prefecturii a fost "înroşit" ieri de cetăţenii nemulţumiţi
      Iniţiativa prefectului Ioan Rus de a da posibilitatea cetăţenilor să-şi exprime telefonic opinia în legătură cu taxa radio-tv, a determinat o avalanşă de apeluri care de care mai caustice, la adresa respectivei hotărâri guvernamentale.
     Astfel, în cursul zilei de ieri, pe parcursul a doar câteva ore, peste 60 de persoane au "înroşit" firul telefonic exprimându-şi totalul dezacord mai cu seamă că reclamanţii nu sunt posesorii unor aparate de radio sau tv. Am remarcat printre apelanţi, conform propriilor declaraţii, persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 77 ani, cu diverse deficienţe, mai cu seamă nevăzători şi nu în cele din urmă oameni cu posibilităţi materiale derizorii. Fiecare apel a fost notat spre a fi adus la cunoştinţa prefectului Ioan Rus, care a promis că va interveni la Bucureşti în vederea remedierii acestei situaţii ce a pus pe jar întreaga populaţie a ţării.
     Acţiunea va continua şi în zilele următoare, numărul de telefon la care vă puteţi exprima opiniile fiind 813713. (R.J.)

---

Românii şi sondajul de serviciu
      PSD şi Adrian Năstase conduc în topul opţiunilor alegătorilor cu 45%, respectiv 40%, după cum arată un sondaj CURS făcut la cererea Fundaţiei "România Profundă". PSD e urmat de PRM şi PNL (câte 16%), PD (10%), PUR (4%) şi PNŢCD (3%), iar Adrian Năstase este urmat în topul candidaţilor la preşedinţie de Theodor Stolojan (21%), C.V. Tudor (19%) şi Traian Băsescu (12%). 51% dintre români cred însă că Executivul nu poate îmbunătăţi situaţia ţării, iar 56% dintre cei intervievaţi consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită. (T.I.)

---

      După Afganistan şi Irak, un punct fierbinte pe harta terorismului global este, în opinia americană, Siria. După 25 de zile de război în Golful Persic şi anihilarea fără drept de apel a regimului irakian, imensa desfăşurare de forţe din regiune reclamă o nouă ţintă: cel mai probabil, conducerea duplicitară de la Damasc. Iar pentru ca viitoarea ofensivă să poată fi susţinută, au fost găsite şi un motiv şi un pretext, după cum urmează: eliminarea grupării Hezbollah, sprijinită de Siria şi, respectiv faptul că Siria ascunde membri ai Partidului irakian Bass. Se pare că Washingtonul a şi pregătit atacul asupra Siriei în trei etape: distrugerea mişcării teroriste Hezbollah, determinarea Damascului de a-i extrăda pe oficialii regimului lui Saddam, toate în ipoteza că Siria sprijină încă Irakul împotriva coaliţiei occidentale. Primul pas în această privinţă a fost făcut de însuşi preşedintele american George W. Bush care a declarat că există arme chimice pe teritoriul Siriei, subliniind că această situaţie va necesita o abordare diferită decât cea din Irak. "Fiecare lucru la timpul său!" este politica adoptată de americani care apreciază că deţin toate cărţile câştigătoare pentru a face din viitoarea campanie militară o reuşită, în condiţiile în care prezenţa în Irak intimidează întreaga lume arabă şi nu numai. Siria continuă însă să respingă acuzaţiile Statelor Unite, dezminţind că Damascul găzduieşte lideri irakieni şi că deţine arme de distrugere în masă. În plus, însărcinatul cu afaceri al Siriei la Washington a punctat net că, în ciuda tuturor declaraţiilor americane, ţara sa nu se simte ameninţată pentru că Siria are prieteni în SUA şi, mai ales, relaţii strategice cu alte state precum Rusia, Franţa şi Germania. Iar în privinţa armelor chimice, diplomatul sirian a precizat că Damascul este gata să coopereze pentru a elimina toate armele de distrugere în masă din întregul Orient Mijlociu, mai ales pe cele din Israel. În opinia autorităţilor siriene, întreaga pleiadă de acuzaţii americane nu reprezintă decât o subtilă campanie de dezinformare, un tertip prin care SUA încearcă să distragă atenţia de la campania anti-irakiană care se află la un neaşteptat de repede final. Cheia acestui război, sfârşit după numai trei săptămâni de ostilităţi, este, se pare, revolta populară de la Bagdad. Au apărut deja voci avizate care spun că întreaga întâmplare a fost regizată şi poate fi catalogată lejer la capitolul manipulare prin mass-media din manualul specialiştilor în comunicare al armatei americane. La vremea respectivă s-a spus că cei 150 de irakieni adunaţi în piaţa centrală din Bagdad, păzită de tancurile americane, erau locuitori ai capitalei strânşi în mod spontan pentru a da jos cu forţa o statuie a lui Saddam Hussein. Însă, în una din fotografiile de atunci este prezent un irakian care apare şi într-o altă fotografie făcută cu trei zile în urmă, însoţindu-l pe Ahmed Chalabi, liderul opoziţiei irakiene şi favoritul Washingtonului la conducerea noului guvern. De fapt, participantul la această manifestare "spontană" face parte din cei 700 de luptători din Forţa pentru Eliberarea Irakului introduşi în Irak de forţele aliate săptămâna trecută. Iar faptul că acesta apare în calitate de cetăţean "eliberat" pune sub semnul întrebării ipoteza unei revolte autohtone spontane şi dezvăluie adevărata natură a victoriei aliate pentru Bagdad, meritul serviciilor de informaţii şi inteligenţei americane. Forţele militare aliate au nevoie astfel de o victorie numai a lor, cât mai repede şi Siria se califică de voie, de nevoie drept potenţială ţintă pentru operaţiuni militare ca la carte. Pentru că, dacă americanii au intrat în Irak, lupta poate începe şi în Siria, nu? În virtutea dominoului democratic şi a nevoii americane de a schimba statu-quo-ul din Orientul Mijlociu, pentru a deschide calea viitorului stat palestinian, totul este posibil.