Pentru două zile, toţi prefecţii de judeţe s-au reunit la Poiana Braşov cu şeful lor ierarhic, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, sub egida generoasă a unui seminar cu o temă europeană, cea a profesionalizării instituţiei prefectului. O parte însă din cei prezenţi la această întâlnire nu vor mai prinde această etapă de pregătire profesională pentru că cel supranumit odată (coz)mâncătorul de prefecţi va da în următoarele două săptămâni startul campaniei de... remaniere în teritoriu. Răspunsul la întrebarea hamletiană adaptată "A fi sau a nu fi (prefect)" va fi dat în curând, după discuţii cu cei vizaţi şi cu membrii organizaţiilor judeţene PSD despre alegerea noilor prefecţi după ce vor fi trecut testul de "popularitate şi imagine pe plan local al fiecărui candidat". Înainte însă de "profesionalizarea funcţiei prefectului" actualii guvernanţi trebuie să se decidă asupra formulei noii împărţiri administrativ teritoriale a României, pentru că dilema Executivului este dacă ţara noastră va mai avea judeţe sau va trece la regiuni.
     Cele trei variante lansate de Cozmâncă sunt: *păstrarea actualei împărţiri şi creşterea rolului celor 8 regiuni de dezvoltare economico-socială; *păstrarea numărului de judeţe şi creşterea numărului de regiuni; *desfiinţarea a jumătate din judeţe şi constituirea unor structuri administrativ-teritoriale care să constituie un partener de dialog pentru regiunile din Uniunea Europeană. Cea de-a treia variantă, cea radicală, pare însă cea mai aproape de sufletul ministrului Cozmâncă; el s-a angajat să prezinte aceste variante în faţa Delegaţiei Permanente a PSD tocmai în ideea urgentării luării deciziei politice. Dacă formula radicală se va transforma în lege, ţara noastră va avea 18, 19 sau 20 de judeţe cu rang de regiune. Se ştie însă cu siguranţă că şi în anul 2004, prefecţii vor fi numiţi tot pe criterii politice. Transformarea prefectului din om politic în înalt funcţionar public şi deci apolitic va avea loc în 2005-2006 dar schimbarea va fi radicală: prefectul nu va mai fi om politic şi nu va mai face parte din nici un partid politic, va fi obligat să aibă studii superioare şi să cunoască cel puţin o limbă străină, să fie absolvent al unor cursuri de specialitate în cadrul Institutului Naţional de Administraţie ori al altor instituţii similare.
     Un prim pas în europenizarea României a fost făcut prin lansarea ofertei politice de transformare a unor sate în comune şi a unor comune în oraşe. Operaţiunea "urbanizarea dintr-un condei" are menirea de a ne scăpa ţara de titulatura "România - o ţară de ţărani" pentru că, la ora actuală, 47% din populaţia ţării locuieşte în mediu rural. În aceeaşi idee de reformă administrativă, (Coz)mâncătorul de judeţe a lansat ipoteza ca şi preşedinţii de Consilii judeţene să fie aleşi prin vot direct, la fel ca şi primarii. Precizăm că în prezent, preşedinţii de consilii judeţene se aleg indirect dintre consilierii judeţeni, modalitate care favorizează jocurile politice între partide, iar de multe ori, persoana care rezultă din algoritmurile politice nu este cea preferată de alegători.
     Ipotezele de lucru lansate la Poiana Braşov vor deveni într-o variantă sau alta o certitudine infirmând poziţia liderilor locali ai partidului de guvernământ care au negat tot timpul existenţa unor asemenea "teme" de lucru. Important este pentru locuitorii judeţului nostru ca indiferent de soluţia aleasă de guvernanţi să câştige şi să nu piardă, să nu devenim anexa unei viitoare regiuni ci locomotiva ei.