Corupţia a fost şi deocamdată rămâne cea mai mare problemă cu care se confruntă România. Ea a determinat în ani şi ani starea proastă a economiei, a sistemului de sănătate, a celui de justiţie... a tuturor domeniilor fără deosebire. Efectele devastatoare ale corupţiei se văd şi în înrăutăţirea relaţiilor interumane. Datorită ei acestea nu se mai bazează pe adevărata prietenie, ci pe interese materiale comune, pe afaceri cel puţin la limita legalităţii (ca să nu spunem mai mult) şi presiuni economice şi politice despre nocivitatea cărora de la începutul anului ne-au atras atenţia ambasadorul SUA la Bucureşti - Michael Guest, marele afacerist - George Soros, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a SUA - Obie Moore sau şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti - Johnathan Scheele. Toate tratate cu mare lejeritate de reprezentanţii guvernului. Poate gândind că pachetul de legi anticorupţie, trecut prin Parlament fără dezbatere prin asumarea răspunderii de către guvernul Adrian Năstase, le poate servi drept argument că lupta anticorupţie a fost declanşată şi se desfăşoară conform planului. Numai că teoria este una, iar practica alta. Şi Europa, spre care ne îndreptăm cu speranţă, ca dealtfel şi Statele Unite ale Americii nu se mai lasă păcălite.
     La 21 aprilie, în Săptămâna Patimilor, Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a intrat în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial. Odată întâmplat acest fapt, dilemele parlamentarilor şi ale celorlalţi demnitari care se află în situaţii de incompatibilitate între demnitatea publică deţinută şi funcţiile ocupate în diverse Consilii de Administraţie sau AGA au reapărut în prim-plan. Unii dintre marii incompatibili şi-au rezolvat deja problemele alegând între politică şi afaceri, în timp ce pentru alţii patimile abia acum încep. Oricum pentru că durerea este foarte mare şi orice operaţie se face cu anestezie, parlamentarii au la dispoziţie 75 de zile pentru a se decide. Asta după ce oricum intrarea în vigoare a legii a fost amânată deja de excepţia de neconstituţionalitate înaintată de PRM Curţii Constituţionale, care a respins-o însă. Potrivit legii, în termen de 15 zile de la apariţia în Monitorul Oficial, parlamentarii incompatibili trebuie să sesizeze conducerile celor două camere de situaţia de incompatibilitate în care se află, dar termenul final până la care alegerea trebuie comunicată este de alte 60 de zile. Rezultă un total de 75 de zile în care parlamentarii mai pot fi cu fundul în două bărci. Iar dacă punem la socoteală că cele 75 de zile expiră în luna iulie, când Parlamentul ia vacanţa (oficială, că altfel...) ne dumirim că legea va produce efecte abia la toamnă. Dar se spune că toamna se numără bobocii! Să nu fim deci cârcotaşi. Însă nu putem să nu fim dacă ne gândim că pentru situaţiile grele (sau cu "grei" mai bine zis?) legea prevede că în mod excepţional conducerile celor două camere ale Parlamentului pot acorda dispense prin care aprobă participarea unor parlamentari ca reprezentanţi ai statului în AGA sau CA. Este o prevedere normală în situaţia de astăzi a economiei româneşti, cu condiţia ca aceste situaţii să rămână excepţii şi nu să devină regulă, aşa cum se întâmplă în bunul stil românesc. Ce se va întâmpla, cu răbdare vom afla.