În săptămâna liberă cu care i-a blagoslovit Guvernul pe români, cel mai mult au muncit, probabil, locatarii casei Big Brother, însărcinaţi cu parcurgerea a 2600 de kilometri de luni până duminică. Model occidental, ce să-i faci. Urmat, evident, până la un punct. Pecetea stilului autohton a fost pusă în noaptea de Înviere, când familia Big Brother s-a strâns pe întuneric într-o singură cameră şi, prin reprezentanţii ei cei mai "sexoşi", a făcut sau a mimat - nu se ştie exact - unul dintre acele acte strict interzise în Postul Paştelui.
     În cursul săptămânii trecute, de fapt chiar în sâmbăta Paştelui ortodox, au muncit, de asemenea, maghiarii sau, mai precis, acea parte a lor care se simte perfect reprezentată de episcopul Laszlo Tokes. Concret, aceştia au înfiinţat, la Odorheiu Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor având ca principal obiectiv realizarea autonomiei teritoriale. Gândit ca o alternativă la UDMR, acest consiliu nu a fost perceput de comentatorii politici ca un atentat la siguranţa naţională ci, mai degrabă, ca un pericol la adresa Uniunii lui Marko Bela. Aceasta nu l-a împiedicat, însă, pe premierul Adrian Năstase să sesizeze Parchetul General al Curţii Supreme de Justiţie. Cum era de aşteptat, procurorul general Joiţa Tănase s-a ridicat urgent de la masa de Paşti şi s-a pus pe treabă. Rămâne de văzut dacă iniţiativa năstasiană a făcut servicii partenerilor de guvernare ai PSD ori le-a dat o lovitură de graţie prin victimizarea noii organizaţii a maghiarimii. Potrivit unor sondaje confidenţiale ale UDMR, simpatizanţii lui Laszlo Tokes ar atinge o pondere de 28 la sută din totalul etnicilor maghiari şi e posibil ca procentul acestora să crească pe fondul revenirii în forţă a episcopului în bătălia politică şi, mai ales, al anchetării lui de către Parchetul General, în urma demersului lui Adrian Năstase.
     Va trebui să observăm că dl. Năstase a devenit cam impulsiv în ultima vreme, lucru atestat şi de episodul petrecut chiar înainte de Paşti, când primul-ministru s-a răstit la gazetari, agasat de insistenţa întrebărilor pe tema corupţiei: "Spuneţi-o, măi băieţi, care este problema. Cine e ăla corupt pe care să-l împuşcăm pe stadioane?" Într-un limbaj la fel de elevat, el şi-a exprimat uimirea că, în loc să ne punem probleme serioase, "ne plimbăm cu corupţia în gură". Realitatea este că nu gazetarii români sunt problema d-lui Năstase, ci oficialii europeni şi americani care, deloc intimidaţi de indicaţiile premierului român, se plimbă în număr tot mai mare "cu corupţia în gură". Astfel, după declaraţiile fulminante ale ambasadorului american Michael Guest sau ale ambasadorului UE la Bucureşti, Jonathan Scheele, comisarul european pentru extindere Guenter Verheugen i-a cerut lunea trecută României să combată ferm "corupţia la nivel înalt". În plus, el a cerut ca ţara noastră să-şi fixeze drept obiective prioritare reforma administrativă şi juridică precum şi respectarea drepturilor omului cu accent pe problemele copiilor instituţionalizaţi.
     În sfârşit, pe principiul două reci şi una caldă, SUA au etichetat România şi Bulgaria drept candidate ideale pentru baze americane. Aşa se face că senatorul republican George Allen, preşedintele Subcomitetului pentru afaceri europene, a afirmat într-un articol din "Washington Times" că decizia de a modifica structura militară americană din Europa este în interesul strategic al SUA. Relevând utilitatea bazei americane de lângă Constanţa în timpul războiului din Irak, Allen a explicat principalele avantaje ale amplasării de trupe americane în ţări ca România, Bulgaria sau Ungaria. El a atras atenţia în primul rând asupra apropierii acestor ţări de potenţialele zone de conflict. De asemenea, în opinia lui, nu este deloc de neglijat faptul că guvernele şi populaţia din zona est-europeană au avut o opinie favorabilă Statelor Unite, spre deosebire de ţările occidentale, cu precădere Franţa şi Germania, unde prezenţa militară americană nu prea mai este dorită. Ce-i drept, la capitolul iubire nebună faţă de americani nu ne întrece nimeni.