Indiferent câte nume au fost "cotate" la bursa zvonurilor privind remanierea sau restructurarea cabinetului Năstase, printre ele nu s-a numărat şi acela al ministrului Informaţiilor, Vasile Dâncu. Acest fapt, previzibil de altfel, echivalează cu recunoaşterea rolului esenţial al ministerului cu pricina şi al d-lui Dâncu personal în cosmetizarea imaginii PSD şi a liderilor săi. Din când în când, însă, agitaţia actorilor mânaţi de biciul atotputernic al interesului personal şi de gaşcă face să cadă măştile, lăsând spectatorii să întrezărească rictusurile cinice ale unor personaje corupte până în măduva oaselor care nu se dau în lături de la nimic pentru a-şi conserva privilegiile clădite pe corupţie. Un astfel de moment a fost acela în care parlamentarii ar fi trebuit să se supună legii conflictului de interese, optând între calitatea de legiuitori şi aceea de oameni de afaceri. Profitând de posibilitatea oferită de pachetul anticorupţie, domnii parlamentari (de la putere şi nu numai) şi-au trecut fără jenă afacerile pe numele soţiilor, copiilor, părinţilor, finilor, apropiaţilor ş.a.m.d. astfel încât, în final, cei mai mulţi s-au declarat apţi pentru activitatea din forul legislativ. De menţionat că membrii Guvernului şi celelelte categorii de incompatibili s-au conformat noii legi în acelaşi fel. Asta în cazul în care n-au apelat de-a dreptul la derogările numite "excepţii pentru competenţi" introduse la presiunea parlamentarilor PSD. Iată conţinutul acestui amendament cu puternic iz mioritic: "În mod excepţional, Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sau Senatului, la propunerea Guvernului şi cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau senatorului ca reprezentant al statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membru în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare sau cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta". Şi ca totul să fie într-adevăr "curat-murdar", parlamentarii nu sunt obligaţi să declare afacerile trecute pe numele rudelor. Cât de importantă este această portiţă s-a văzut imediat după intrarea în vigoare a pachetului anticorupţie. O portiţă la fel de importantă este cea din dreptul declaraţiilor de avere. Astfel, potrivit pachetului anticorupţie, demnitarii sunt obligaţi să declare doar dacă au averi de peste 10.000 de euro, fără a preciza suma pe care o deţin. De exemplu, un ales care a acumulat 10.500 de euro scrie acelaşi "da" ca şi acela care a adunat 500.000 de euro.
     Dar toate aceste aspecte şi altele asemenea, care au diminuat serios impactul pachetului anticorupţie, au rămas în umbră miercuri, 7 mai, când Traian Băsescu, cea mai ofensivă figură a opoziţiei democratice din România, a fost aruncat în valurile cam tulburi ale luptei anticorupţie cu dosarul flotei de gât. Astfel, potrivit unui comunicat - bombă al Preşedinţiei difuzat miercuri, 7 mai, Ion Iliescu, în baza Legii răspunderii ministeriale, a trimis ministrului Justiţiei documentele necesare declanşării anchetei penale asupra foştilor miniştri Traian Băsescu, Paul Teodoru şi Aurel Novac, în legătură cu vânzarea unor nave ale flotei comerciale. Şeful statului a solicitat să se analizeze şi oportunitatea continuării cercetărilor de către Parchetul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Această din urmă solicitare a sa a fost respinsă de Parchetul CSJ, care şi-a declinat competenţa în favoarea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA). Traian Băsescu a afirmat că şeful statului a avut un rol de procuror în analiza cazului său şi că nu intenţionează să demisioneze nici din funcţia de primar general al Capitalei, nici din aceea de preşedinte al PD. "E cunoscut faptul că PNA e, într-un fel sau altul, sub control prezidenţial iar Parchetul CSJ, sub control guvernamental. Preşedintele Iliescu a realizat subţirimea acuzaţiilor PNA şi a trimis cartoful fierbinte de unde a venit". După conferinţa de presă, în prezenţa cătorva ziarişti, Băsescu a spus că premierul Năstase l-ar fi şantajat, propunându-i următorul târg: "Ai la PNA ce ai... hai să facem o conferinţă de presă să anunţăm fuziunea" (PD cu PSD - n.n.). Potrivit Despinei Neagoe, purtătorul de cuvânt al premierului Adrian Năstase i-a făcut lui Traian Băsescu o ofertă de apropiere sau de fuziune între cele două partide fără să fi fost vorba însă despre vreun dosar. Noi n-avem de unde să ştim care-i adevărul, dar joaca aceasta a unor lideri PSD cu cartofi fierbinţi, recoltaţi din rândurile opoziţiei incomode, ne pare, zău aşa, foarte cunoscută.