Iată că Legea Fundamentală după care se conduce România va fi modificată după 12 ani de la adoptarea ei în varianta postdecembristă.După îndelungi zbateri şi dezbateri, revizuirea Constituţiei a intrat în linie dreaptă. Astfel, Proiectul de revizuire a legii fundamentale va fi depus, la începutul săptămânii viitoare, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, urmând ca parlamentarii să depună amendamentele în termen de 10 zile. În sedinţa din această săptămână, comisia a analizat obiecţiile Curţii Constituţionale şi ale Consiliului Legislativ, acceptând majoritatea observaţiilor făcute de cele două instituţii pe marginea proiectului. Una dintre cele mai importante modificări acceptate vizează posibilitatea atacării la Curtea Supremă de Justiţie a hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.
     Membrii comisiei de revizuire a Constituţiei speră ca dezbaterile în Parlament să fie finalizate până la sfârşitul lunii iunie, urmând ca votul final să fie dat la începutul sesiunii de toamnă, în septembrie. Tot în această idee, de revizuire a Constituţiei în concordanţă cu normele impuse de Uniunea Europeană, specialişti din România, din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţările candidate au analizat modificările legilor şi ale Constituţiei României. Aceste acte normative urmează să fie adaptate la prevederile normative comunitare, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Toate aceste aspecte au fost dezbătute în cadrul seminarului "Impactul aderării la Uniunea Europeană asupra ordinilor juridice interne ale statelor candidate" - desfăşurat la sediul Ministerului Integrării Europene. Ministrul Vasile Puşcaş a prezentat modificările legislative şi instituţionale pe care le-a realizat România pentru a îndeplini criteriul politic de aderare. Aceste măsuri se referă la consolidarea statului de drept, reforma administraţiei şi întărirea capacităţii administrative, protecţia minorităţilor, aplicarea legii şi reforma sistemului judiciar, combaterea corupţiei, protecţia copiilor instituţionalizaţi.
     De asemenea, negociatorul şef al României a prezentat măsurile pe care România le va lua în continuare pentru aderarea la Uniunea Europeană în domeniul consolidării democraţiei, întăririi capacităţii administrative, a reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei. Alfred Kellerman, profesor la Institutul Asser din Haga şi alţi reprezentanţi ai guvernului olandez au prezentat impactul constituţional al Acordurilor europene asupra legislaţiei din Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovenia, România, necesitatea amendării constituţiilor din statele candidate pentru a răspunde cerinţelor acquis-ului comunitar, precum şi modul de aplicare a acquis-ului de către justiţia din statele membre ale UE. Pentru prima dată după 12 ani, partidele politice parlamentare, dar şi societatea civilă românească susţin pe aceeaşi lungime, nu defazaţi ca până acum, că Legea Fundamentală trebuie modificată, din raţiuni interne, dar mai ales externe. Acest demers impune însă o susţinere politică totală pentru că modificarea ei presupune un sprijin de 2/3 din totalul numărului de parlamentari, o majoritate pe care nici unul dintre partidele politice parlamentare nu o deţine în actuala legislatură. În cazul în care proiectul noii Constituţii va trece de Parlament, el va fi supus unui referendum popular pentru ca toţi cetăţenii cu drept de vot să-şi spună punctul de vedere, pentru că, la urma urmei, Constituţia României este o lege foarte importantă care ne priveşte pe toţi!