Sfinte îngere, păzitorul meu, acoperă-mă cu aripile bunătăţii tale şi izgoneşte de la mine toată lucrarea cea rea a diavolului şi roagă pe Dumnezeu pentru mine, păcătosul. Luminează ochii mei, Hristoase Dumnezeule, ca nu cumva să adorm întru moarte, ca nu cândva să zică vrăjmaşul meu: întăritu-m-am asupra lui. Amin!

---

      În cea de-a treia duminică după Sfintele Paşti se fa­ce pomenirea mi­ro­no­si­ţe­lor fe­mei, a acelor prea evlavioase femei care, în ziua a treia de la moartea Domnului Hristos, dis de dimineaţă, au alergat la Sfântul Mormânt ca să ungă cu miresme Trupul crezut de ele încă mort al scumpului lor Iisus.
     Sunt întru totul vrednice de cinstirea noastră aceste femei şi luminoasă pildă de urmat stau ele înaintea noastră, înaintea femeilor îndeosebi, pentru dragostea cea mare, fierbinte şi stăruitoare pe care ele au avut-o faţă de Fiul lui Dumnezeu totdeauna, dar, mai vădit, în cele mai grele, mai amarnice clipe ale vieţii pământeşti a Celui ce a mântuit lumea de păcat. Dragostea de Domnul Hristos este trăsătura de seamă, însuşirea de căpetenie, podoaba de aur a sufletului femeilor mironosiţe. Îmboldite de dragostea cea mai curată, mai învăpăiată, au alergat aceste femei în dimineaţa când Domnul a înviat ca să caute pe prea iubitul lor Stăpân, precum am arătat mai sus.
     Gândindu-mă şi tot gândindu-mă, îmi vine să zic: nu multe, multe sunt femeile de azi despre care să te poţi exprima aşa: iată nişte vrednice urmaşe, nişte vrednice surate ale mironosiţelor de pe vremea Mântuitorului, - iată, care, asemenea celor de demult, iubesc cu adevărat pe Fiul lui Dumnezeu, Îl caută cu drag pe Hristos Domnul, sunt legate de El şi se manifestă ca atare prin întregul lor fel de-a fi.
     Femei creştine, care citiţi cele de faţă, dacă-i cazul, siliţi-vă să vă asemănaţi cucernicelor mironosiţe de odinioară, cu toată dragostea, fiţi aplecate, nedespărţite de Hristos Domnul, una cu Sfânta Sa voie, vestiţi-L prin demnă comportare celor ce nu-L cunosc cum trebuie, fiţi nişte mironosiţe în limita putinţelor dvs., că aşa vă veţi învrednici de vederea cu bucurie a Domnului şi de splendida petrecere cu El şi cu îngerii Lui în veci de veci.

---

Calendar religios
Ortodox: Sf. Ap. Simon Zilotul; Cuv. Isihie
Catolic: Sf. Antonin
Greco-catolic: Sf ap Simon Zilotul. Doxologia Mare.

---

     Masa de aer tropical, care ne-a făcut atâtea... zile fripte va mai zăbovi asupra regiunilor noastre şi în acest week - end. Mercurul termometrelor va urca în jurul amiezii până la +29, +30 grade C, local chiar mai ridicate. Vântul va sufla slab. Spre seară în zonele de munte pot cădea ploi sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice.

---

      Pentru acest an, la Alba Iulia se preconizează construcţia a 67 de unităţi locative prin ANL. Pentru anul viitor sunt prevăzute alte 55 de apartamente, cu perspectiva de extindere în perioada următoare cu alte 92 de unităţi locative la care s-au asigurat deja amplasamentele. Căminul de nefamilişti de pe B-dul 1 Decembrie este propus pentru realizarea de locuinţe pentru persoanele fără adăpost.(F.R.)

---

      Potrivit unor statistici oficiale, în cursul anului trecut cei mai mulţi şomeri s-au înregistrat în oraşul Cugir-1990, urmat de Zlatna-521 şi Baia de Arieş-507. Comuna cu cei mai numeroşi şomeri este Bistra cu 356 persoane.(F.R.)

---

      În organizarea Universităţii "1 Decembrie 1918", timp de două zile se desfăşoară la Alba Iulia simpozionul ştiinţific internaţional: GeoCAD' 03. Vor fi prezentate cele mai noi contribuţii pe tărâmul ştiinţei, în domeniul geodeziei şi cadastrului. Din colectivul ştiinţific de organizare fac parte per­so­na­li­tăţi marcante ale învăţământului universitar românesc. Participă 36 de profesori universitari, cercetători şi specialişti din ţară şi de peste hotare. (S.T.)

      Nu vrem să propunem o nouă sărbătoare că nu de sărbători, praznice şi festivisme duce poporul român lipsă. Ne dă puterea din belşug. Vrem, însă, indiferent de opţiunile politice care le avem, să spunem, în paginile ziarului "Unirea", câteva lucruri despre o zi scoasă din istorie, cu triplă semnificaţie. Aşa cum suna imnul regal prin versurile marelui poet Vasile Alecsandri, 10 mai a însemnat urcarea pe tron a prinţului Carol, trecerea de la monarhia de tip vechi la monarhia de tip constituţional, ridicându-ne la nivelul Europei de atunci.
     Rolul jucat de Carol în cei 48 de ani de domnie în edificarea României moderne a fost considerabil pentru că, aşa cum a relevat I.G. Duca: "el avea tocmai însuşirile care ne lipseau nouă, românilor". Din portretul antologic făcut regelui îm amintirile sale politice, rândurile de mai jos sunt, poate, cele mai edificatoare: "Într-o ţară care n-avea noţiunea timpului, regele Carol aducea simţul exactităţii matematice. Într-o ţară de aproximaţie în toate, el a adus conştiinciozitatea impusă până la meticulozitatea germană. Într-o ţară de zvâcnituri, de entuziasm violent şi de descurajare pripită sau cel puţin de rapidă plictiseală, el a adus o stăruinţă nezdruncinată, liniştită şi regulată ca bătăile numeroaselor orologii ce umpleau apartamentele sale. Într-o ţară cu mentalitate orientală, el a adus un spirit occidental în vremea când tocmai acea ţară se străduia să se avânte în marea vâltoare a civilizaţiunii occidentale, într-o ţară care, din cauza vicisitudinilor ei istorice nu era obişnuită cu planuri dinainte făcute şi bine definitivate, el a venit urmărind un scop precis, a făcut un program şi l-a îndeplinit întocmai".
     A doua semnificaţie din versul alecsandrin închinat coroanei ne spune că domnia lui Carol I ne-a dat Ţară, adică la 10 mai 1877 s-a proclamat independenţa de stat şi nu la 9 mai cum se susţinuse , până acum. Este ştiut că în urma apariţiei stării de război între România şi Turcia, în aprilie 1877, România dobândea dreptul juridic internaţional să-şi proclame independenţa. Opoziţia grăbită a interpelat în Adunarea Deputaţilor (camera inferioară) în legătură cu situaţia României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu a rostit celebra declaraţie: "Cu relaţiile rupte cu Turcia... suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!". Mult timp istoriografia comunistă, mergând prin omisiune a susţinut că aceasta este ziua independenţei de stat. Constituţia din 1866, un act atât de important nu avea legitimitate printr-o simplă declaraţie a ministrului, într-o singură cameră. De aceea, a doua zi, 10 mai 1877, în prezenţa prinţului Carol, a celor două camere şi a guvernului, s-a proclamat INDEPENDENŢA DE STAT. Aceasta este ziua legitimă, acesta este adevărul istoric.
     Mergând mai departe, la 10 mai 1881, prinţul Carol şi soţia sa, Elisabeta, au fost încoronaţi ca regi ai României cu o coroană ce conţinea, în mod simbolic, şi parte din tunurile armatei române, aceasta însemnând nu preamărirea conducătorului statului ci ridicarea României din rândul "provinciilor" otomane la rangul de Regat, stat liber, suveran şi egal cu statele lumii.
     Indiferent de sentimentele ce le nutrim faţă de monarhie - sentimente izvorâte din zeci de ani de minciuni - credem că a venit timpul să aflăm, să ne însuşim şi să susţinem adevărul istoric.